Jocurile de construcție și îndemânare sunt considerate cele mai vechi jocuri. Scopul lor este de a reface sau a recrea întregul din piese care pot fi alăturate/asamblate pentru a forma obiecte, imagini sau pentru a umple spații date.
Britanicului John Spilsbury îi este atribuit primul joc de acest tip, creat în 1767. El a realizat primul puzzle (o hartă a lumii, care se realiza prin alăturarea țărilor, reprezentate prin piese din bucăți de lemn).
Jocul puzzle a devenit unul dintre cele mai populare jocuri din lume.
Tot cu piese de lemn a debutat și Lego, un joc foarte apreciat pe întreg mapamondul. Piesele au evoluat de-a lungul timpului, dar au rămas compatibile cu cele anterioare. Multitudinea variantelor de îmbinare a pieselor Lego face ca acesta să fie un joc foarte atractiv care solicită atât imaginația și creativitatea cât și gândirea și îndemânarea.
Astăzi există o mulțime de jocuri care cer obținerea unor imagini sau obiecte prin lipire, suprapunere, înșurubare etc., care folosesc piese și suporturi din diferite materiale.
În afara jocurilor care pot fi procurate din comerț, există o mulțime de variante de construcții în care pot fi antrenați copiii. Castelele de nisip reprezintă o adevărată atracție a verii. Pe lângă construcția în sine, copilul este pus în situații de colaborare și/sau competiție, în situații de comunicare etc.
Vorbind de construcții putem să ne gândim la diferite modelaje, de la aluat la lut, la realizarea obiectelor din bețe, crenguțe, flori, frunze etc. Toate acestea solicită imaginația, răbdarea, perseverență, creativitatea, permit aprecierea, încurajarea, recompensa. Dacă ar fi să privim sintetic, jocurile de construcție se numără printre jocurile educative, creează un cadru propice interacțiunii dintre copii și, de ce nu, dintre copii și adulți.
În cadrul unui joc, atunci când părintele oferă timp exclusiv copilului, se creează o atmosferă relaxantă pe care părintele o poate folosi în scop educativ. În timpul jocului pot fi abordate/rezolvate diferite „probleme” de ordin educativ, cu mai mare eficiență decât printr-o „discuție”. Ține de diplomația părintelui ca totul să „pară” un joc, să se integreze jocului.
Printre multe alte probleme care pot fi abordate să amintim că jocul oferă un cadru special pentru a interveni asupra egocentrismului, invidiei, izolării, timidității, nesiguranței de sine, neîncrederii etc. Copiii pot fi învățați să fie corecți, să aprecieze atât rezultatele lor cât și ale celorlalți, să lucreze în echipă etc.
Jocurile de construcție pot fi abordate în mod individual sau colectiv, în interior sau în exterior, în orice moment al zilei și în orice anotimp. Sunt antrenante, solicită copilul atât fizic, cât și intelectual, oferă satisfacții și permit exteriorizarea emoțiilor mai mult decât alte tipuri de jocuri.
www.problemele-copilului-meu.ro
