Nereguli multiple

„Jaful de la Bazar” – viceprimarul Cușnir acuză pierderi de peste 4 milioane de euro în ultimii patru ani



Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei

Noua conducere a Primăriei Suceava acuză pierderi imense generate de cei care s-au ocupat de administrarea piețelor și a Bazarului – aproximativ 50 de milioane de lei (echivalentul a 10 milioane de euro).
Bazarul din lunca Sucevei este considerat ”gaura neagră” în care s-a scurs cea mai mare parte din banii respectivi – peste 4 milioane de euro, în doar patru ani, conform calculelor făcute de viceprimarul Dan Cușnir, care spune că ”deși s-au cheltuit sume enorme pentru anumite investiții, recuperarea acestora printr-o gestiune eficientă și atentă a fost neglijată sau total ignorată”.
În ceea ce este prezentat drept ”Jaful de la Bazar” – episodul 8 din seria de dezvăluiri inițiată de viceprimarul PSD Dan Cușnir, acesta afirmă: ”Se știe de multă vreme că Bazarul a fost o sursă neoficială de fonduri pentru administrația locală, asigurând «bani de buzunar» și menținerea unui bazin electoral”.
În ceea ce se dorește a fi un semnal de alarmă pentru toți cei implicați – salariați, agenți economici care au colaborat cu Primăria, organe de verificare și control, instituții ale statului, mesajul transmis este ”Toți trebuie să fim responsabili cu banul public!”
Fără a oferi detalii, Cușnir spune că între 2021 și 2024, Direcția Generală de Administrare a Piețelor, din cadrul Primăriei Suceava, a înregistrat o pierdere totală de 45.898.040 lei (aproximativ 9.500.000 euro).
”Doar la Bazar, pierderile în perioada 2021-2024 au fost de 20.062.223 lei (peste 4.000.000 euro). Cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil așa ceva?”, se întreabă viceprimarul Sucevei, care a dat apoi câteva exemple.
Neînregistrarea tuturor contractelor și suprafețelor reale
”În ceea ce privește chioșcurile cu contract de închiriere din Centrul Comercial Bazar, au fost identificate 364 de chioșcuri pentru care s-a constatat că suprafețele deținute în realitate sunt mai mari decât cele specificate în contracte (documentul cu suprafețe suplimentare anexat).

  • Suprafața totală contractată:10.203,30 mp
  • Suprafața totală reală ocupată:10.917,59 mp

Unele chioșcuri dețin suprafețe mai mari cu 15-20 mp față de cele pentru care plătesc chirie. În total, 714,56 mp nu au fost taxați corespunzător, ceea ce a dus la pierderi financiare semnificative:

  • Neîncasări lunare:49.698 lei/lună
  • Neîncasări anuale:596.376 lei/an
  • Prejudiciu total (2021-2024):2.385.504 lei

De asemenea, s-a constatat existența a 78 de chioșcuri fără contract (74 chioșcuri, 3 microbuze și 1 autorulotă), conform documentului cu chioșcuri fără contract anexat.
Administratorii acestor chioșcuri susțin că au plătit, deși nu aveau contracte. Unde au ajuns banii din «agenda cu încasările paralele»?
Suprafața totală ocupată de aceste chioșcuri este de 487,12 mp, la care se adaugă cele 3 microbuze și 1 autorulotă.
Impact financiar al chioșcurilor fără contract:

  • Neîncasări lunare:34.775 lei/lună
  • Neîncasări anuale:417.300 lei/an
  • Prejudiciu total (2021-2024):1.669.200 lei

Personaje cheie implicate:

  • Vasile CristinelCurelușă – director general al Direcției Piețelor, cumătrul fostului viceprimar Lucian Harșovschi;
  • Gheorghe Cusiac – șef Serviciu Complex Comercial Bazar, despre care cei care au plătit fără contract susțin că nota toate sumele într-o agendă paralelă, gestionând un sistem de contabilitate informală, un fel de colector-distribuitor;
  • Vasile Corneluș Martolea – inspector de specialitate la Piețe, detașat la Piața Mare, dar care gestionează în privat un chioșc unde vinde mici și băuturi lângă fosta autogară. Soția sa este, de asemenea, angajată la Direcția Piețelor, în Serviciul Administrativ;
  • Dorel Ionel Dănilă – inspector de specialitate la CC Bazar, considerat liderul informal al controlului asupra Bazarului. Acesta gestionează în privat chioșcuri în Bazar, vinde flori și artificii în Piața Mare”, se afirmă în comunicatul viceprimarului Dan Cușnir.

Cheltuieli cu utilitățile, fără recuperarea costurilor de la beneficiari
Alte exemple de bani publici ”pierduți”, date de noua conducere a administrației locale:
”În perioada 2021-2024, în Bazar s-au plătit 4.137.712 lei pentru utilități, dar fără o recuperare adecvată a costurilor:

  • Energia termică nu este refacturată beneficiarilor finali și nu este încasată;
  • Aceasta a fost distribuită gratuit, conform fostului primar Ion Lungu, dar plătită din taxele și impozitele sucevenilor;
  • În întreg Complexul Comercial Bazar există doar 22 de contracte de furnizare a apei;
  • Prin pasivitate și complicitate, s-a girat eludarea parțială a plății apei și a energiei electrice, precum și eludarea totală a energiei termice.

Toate aceste nereguli au fost posibile din cauza neglijenței și lipsei de control din partea Serviciului Tehnic al Direcției Generale de Administrare a Piețelor.”
Parcările utilizate ilegal
Complexul Comercial Bazar dispune de 134 de locuri de parcare, distribuite astfel:

  • 20 de locuri de parcare în față, pe Calea Unirii;
  • 114 locuri de parcare în spate.

Pentru aceste 134 de locuri de parcarenu se percepe nicio taxă. Mai grav, 112 locuri sunt folosite ilegal pentru depozitarea și comercializarea mărfurilor, fără ca administrația să intervină sau să reglementeze situația.
Investiții fără prioritizarea nevoilor sucevenilor
Tot referitor la Bazar, viceprimarul Dan Cușnir consideră că ”în loc să se realizeze investiții eficiente și necesare, s-au cheltuit sume enorme fără justificare economică:

  • În anul 2023, în Bazar s-au cheltuit 10.566.600 lei pentru investiții, dintre care:
    • 10.323.255 lei doar pentru alimentarea cu energie termică (investiție inutilă atâta timp cât energia termică nu este refacturată beneficiarilor și nu este încasată).
  • În anul 2024, în Bazar s-au cheltuit 8.596.593 lei pentru investiții, dintre care:
    • 7.869.642 lei pentru alimentarea cu energie termică;
    • 536.000 lei (peste 110.000 euro) pentru ceea ce este numit pompos «trei tuneluri de evacuare», de fapt niște panouri tip sandwich și niște uși care nu se închid bine.
  • În perioada 2021-2024, s-au achitat 2.935.063 lei pentru cheltuieli de reparații, deși:
    • Direcția Generală de Administrare a Piețelor are un Serviciu de Întreținere și Reparații;
    • Direcția Generală a Domeniului Public din Primăria Suceava are, la rândul său, un Serviciu de Întreținere și Reparații, cu Atelier Mecanic și Tâmplărie”.

Dan Cușnir a concluzionat că dacă cheltuielile cu salubrizarea orașului au fost enorme, fără a produce efectele dorite în privința curățeniei, vrea să facă public faptul că aceeași situație se regăsește și în administrarea piețelor, a bazarului, a patinoarului, a ștrandului, a parcărilor, a închirierilor și concesionărilor de terenuri, precum și a diverselor construcții.


Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei
Bazarul Suceava, generator de pierderi de 4 milioane de euro, conform noii conduceri a Primăriei


Recomandări

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.

Cușnir: plângeri penale împotriva lui Ion Lungu și Lucian Harșovschi. Acuzații grave de fals, uz de fals și plăți ilegale din banii sucevenilor

Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei
Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei

Peste 1,4 milioane de euro încasați în Suceava din parcări și 2,7 milioane de euro din piețe merg în acest an la modernizări de străzi

Peste 1,4 milioane de euro încasați în Suceava din parcări și 2,7 milioane de euro din piețe merg în acest an la modernizări de străzi
Peste 1,4 milioane de euro încasați în Suceava din parcări și 2,7 milioane de euro din piețe merg în acest an la modernizări de străzi

Spectacole cu drone, cu lasere și lumini, la revelionul Sucevei, pentru care s-au alocat aproximativ 150.000 de euro

Spectacole cu drone, cu lasere și lumini, la revelionul Sucevei, pentru care s-au alocat aproximativ 150.000 de euro
Spectacole cu drone, cu lasere și lumini, la revelionul Sucevei, pentru care s-au alocat aproximativ 150.000 de euro

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a semnat contractul de 4 milioane de euro pentru reabilitarea stației de epurare

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a semnat contractul de 5 milioane de euro pentru reabilitarea stației de epurare
Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a semnat contractul de 5 milioane de euro pentru reabilitarea stației de epurare

Șoldan anunță proiecte din fonduri europene de peste 8 milioane de euro pentru reabilitarea energetică a patru clădiri publice din Suceava

Șoldan anunță proiecte din fonduri europene de peste 8 milioane de euro pentru reabilitarea energetică a patru clădiri publice din Suceava
Șoldan anunță proiecte din fonduri europene de peste 8 milioane de euro pentru reabilitarea energetică a patru clădiri publice din Suceava