„Să nu uităm că ne-a trecut glonțul pe la ureche”, a afirmat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referindu-se la pericolele crizei economice, șeful băncii centrale arătând totodată că este nevoie de răbdare pentru ca economia să își revină, altfel o variantă ar fi creșterea impozitelor.
El a afirmat că România poate ieși din criză „cu politici bune și reluarea încrederii”, menționând că sunt semne de relansare economică, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Cred că aceasta e direcția, cu politici bune și reluarea încrederii cred că ieșim din criză. Să nu uităm că ne-a trecut glonțul pe la ureche, dar nu au fost majorate impozitele, cel puțin cele importante, iar România a ajuns în faza de relansare. Dacă nu avem răbdare să lăsăm economia să își revină, o variantă ar fi să majorăm impozitele. O altă variantă ar fi, dar asta vă garantez că nu se va întâmpla în România, să facem corecții pe ușa din dos, prin inflație și curs. Trebuie evitată corecția prin inflație pentru că istoric s-a dovedit că în acest caz plătesc mai mult cei săraci și se îmbogățesc cei care speculează”, a spus Isărescu, prezent la Râmnicu Vâlcea la un seminar pe teme bancare.
România poate avea creștere economică, însă „nu trebuie orice fel de creștere”, a afirmat Isărescu. „(Nu trebuie, n.r.) o creștere economică cu inflație, care să reia deficitul extern sau să inflameze datoria publică, ca în Grecia”, a spus șeful băncii centrale.
Totodată, guvernatorul BNR a spus că datoria publică a României nu trebuie să ajungă la 60% din PIB.
„Trebuie să avem în vedere și că datoria privată în România este cam măricică. Să nu uităm că criza din România a fost declanșată și adâncită de capitalul privat. O datorie privată nerezolvată devine problemă publică. România nu are nevoie de o creștere economică cu deficite bugetare mari, ci de una care să se bazeze pe un echilibru între consum, investiții și export”, a mai spus Isărescu.
Datoria publică a României a scăzut în ianuarie cu 4,1 miliarde lei (aproximativ un miliard de euro) față de ultima lună a anului trecut, reducându-și ponderea în PIB de la 29,29% la 26,71%.
