Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recomandă încheierea unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Uniunea Europeană, pentru că cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permițând împrumuturi mai ieftine de pe piețele externe.
„Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe piețe. Sursa principală de finanțare pe plan extern a deficitului bugetar rămân piețele de capital”, a declarat luni Isărescu, într-un briefing de presă după ședința Consiliului de Administrație a BNR pe probleme de politică monetară.
El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră” și credibilitate.
„Nu cred că România a reușit să își consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei. Cred că este bine pentru a asigura finanțarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe piețele de capital, pentru a asigura această finanțare la costuri relativ reduse să avem în continuare un acord cu Fondul și/sau cu UE”, a spus Isărescu.
El a menționat că mai este nevoie de câțiva ani de reforme în România, iar în acest sens consideră că este necesară „o umbrelă protectoare”.
„În plus, reformele structurale s-a dovedit că sunt mai greu de făcut când ai aceste poticniri. O asemenea poticnire poate să ducă la amânarea reformei sau să fie un motiv de reîntoarcere. Continuarea reformelor strucurale într-un mediu internațional, această continuare în cazul Romaniei are nevoie de protecția unor acorduri internaționale, nu faptul că adoptăm programe impuse din afară, de fiecare dată partea română, Guvernul, Banca Națională a negociat”, a adăugat guvernatorul BNR.
Referindu-se la activele externe nete, țintă din acordul cu FMI pentru care a fost primită o derogare, Isărescu a explicat că aceste criterii nu au fost îndeplinite la sfâșitul lunii decembrie a anului trecut, însă ținta a fost atinsă „cu o marjă confortabilă” la sfârșitul lunii ianuarie sau martie.
„De ce nu le-am atins în decembrie? Pentru că anul trecut tensiunile politice, alegerile, apetitul scăzut față de risc al investitorilor străini și în primăvară (anul acesta – n.r.), criza din Grecia au determinat ieșiri masive de capitaluri. Cineva mă întreba în vara anului trecut cam la cât se ridică ieșirile de capitaluri sau ieșirile de bani din titlurile românești. Acestea erau de câteva miliarde de euro. Ele au trebuit să fie compensate cu ceva. Le-am compensat prin vânzări de valută de la Banca Națională, prin intervenții ale Băncii Naționale și, dacă la ele adăugăm plata ratelor scadente, indicatorul nu a fost indeplinit temporar. Nu au făcut nici dânșii (FMI – n.r.) caz, că dacă era o problemă serioasă, vă asigur că nu trecea de board-ul Fondului, n-am făcut nici noi”, a conchis șeful băncii centrale.
Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele douã evaluări ale acordului cu România și a aprobat scrisoarea de intenție transmisã de autoritățile de la București, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
