Iresponsabilii



Ziarul „Adevărul” de ieri prezintă pe o pagină întreagă ultimele evenimente de la Firenze. În centrul acestora se află, ca mai mereu, domnul Mutu, ale cărui ultime (dar în nici un caz ultimele, stați liniștiți!) ghidușii au reușit să-i înspăimânte până și pe puținii apărători care-i mai rămăseseră, în frunte cu Sinișa Mihajlovici. Povestea, în rezumat, zice că la petrecerea de Crăciun la care luau parte toți jucătorii și oficialii Fiorentinei, domnul Mutu a făcut act de prezență, dispărând după doar câteva minute. Mai mult, a doua zi nu s-a prezentat la antrenament, trimițând doar niște SMS-uri câtorva coechipieri, în care spunea că a plecat cu avionul în… Republica Dominicană! Unde, mai zicea în SMS-uri, vremea era superbă, numai bună de plajă, așa că urma să mai rămână câteva zile. Chestia cea mai stranie e că toată povestea cădea din cauză că de pe aeroportul din Firenze (ca și de pe multe altele din toată Italia) nu decolase de zile bune nici un avion!! Dacă n-ar fi fost tocmai scăpat de suspendare, te-ai putea gândi că era pur și simplu drogat. Dacă ar mai avea 17 sau 18 ani, ca atunci când refuza să iasă de pe teren când antrenorul lui, Dobrin, îi ceruse înlocuirea, ai putea da vina pe teribilismul bag scuzabil prin vârstă. Dacă ar fi fost fotbalist la Pitești sau la Ceahlăul, probabil că i s-ar fi tolerat golănia pe motiv de superstar al echipei. Dar nimic din toate astea nu stă în picioare: drogat probabil că nu era, deoarece nu cred că oficialii Fiorentinei nu-i fac control zilnic, 17 ani avea acum vreo 14, iar până să ajungă să joace din nou în România mai e teoretic ceva vreme (deși mă tem că în lumina acestor ultime evenimente s-ar putea să-l vedem acasă mai curând decât credeam până zilele astea). Iar dacă scormonim în memorie, cu toată greața de la sine înțeleasă, vom vedea că șirul cretinismelor la care s-a dedat Mutu de-a lungul întregii sale cariere caricaturale este lung de tot, cele mai multe fiind premiere mondiale absolute. De aici se desprinde concluzia că băiatul ăsta nu are mințile acasă. El este, pur și simplu, iresponsabil. Atât în raport cu sine însuși, cât și în relația cu ceilalți, indiferent cine ar fi aceștia: colegi, antrenori, familie, oficiali, români, englezi, italieni, femei, bărbați etc. El nu este un geniu neînțeles, măcar pentru simplul motiv că nu este geniu. Iar de înțeles l-ar putea eventual înțelege doar alți iresponsabili de care fotbalul nostru n-a dus niciodată lipsă. Fără alte incursiuni în istorie, declar deschisă lista cu numiții Răducan „blocnotes” și Mitea. Vă las plăcerea de a o completa cu ce nume știți.