ÎPS Pimen și stareții unor mănăstiri din județ, judecați pentru că nu au buletine pe numele lor monahale

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, și-a exprimat zilele trecute indignarea față de faptul că este târât într-un proces, tocmai la Tulcea, de către cei de la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, care cer desființarea Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, pe motiv că în actele constitutive ale fundației care revendică în instanță 166.000 de hectare de pădure apare numele de „ÎPS Arhiepiscop Pimen”, nume care nu există în baza de date de la Evidența Populației.
Și nu doar înaltul prelat este în această situație, susțin reprezentanții RNP, ci și alți membri fondatori ai fundației, care apar cu numele de Melchisedec Velnic (starețul Mănăstirii Putna), Benedicta Tatulici (stareța Mănăstirii Moldovița), Irina Pântescu (stareța Mănăstirii Voroneț) și Mihail Balan (starețul Mănăstirii Râșca).
„Persoanele respective nu există, potrivit verificărilor efectuate la Direcția pentru Evidența Persoanelor”, se arată în plângerea făcută de către reprezentanții RNP – Romsilva, făcând referire la o adresă din primăvara lui 2010 emisă de către cei de la Evidența Populației: „în urma verificărilor efectuate în evidențele ce le deținem s-au constatat următoarele: nu s-a identificat nici o persoană având numele și prenumele de ÎPS Arhiepiscop Pimen ( n.r. – și ceilalți patru stareți enumerați anterior), respectiv născut la data de …, în localitatea …, județul …, iar titular al buletinelor de identitate seria …, nr…., figurează înregistrată o altă persoană”.
În actele înaintate instanței, RNP – Romsilva arată că „individul este obligat să răspundă la numele ce i-a fost atribuit și să se considere juridic vizat de acest nume. El este obligat să poarte acest nume, respectiv să se facă cunoscut în societate sub acest nume ori de câte ori sunt în joc consecințe juridice. Obligația de a se prezenta sub numele său legal atribuit este o obligație absolută față de stat”.
Dosarul fețelor bisericești cu „nume false”, abia la început, deși a fost purtat ani de zile prin instanțele din țară
Povestea „numelor false”, prin care se urmărește desființarea Fondului Bisericesc al ÎPS Pimen și implicit pierderea proceselor pentru retrocedarea celor 166.000 de hectare de pădure (proces aflat în recurs la Curtea Supremă), a făcut obiectul unui dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava (la cererea Fundației Pro Fondbis 1946 Semper Suceava) încă din 2006. De la Suceava, dosarul a ajuns la Brașov (la Tribunal, apoi la Curtea de Apel Brașov), iar în final, în 2009, acțiunea a fost respinsă, pe motiv că „motivele invocate de reclamantă sunt anterioare hotărârii prin care s-a admis cererea de înregistrare a fundației pârâte (n. r. Fondul Bisericesc)”.
Practic, explicau atunci magistrații, în aprilie 2000, când Tribunalul Suceava a acordat personalitate juridică fundației lui ÎPS Pimen, judecătorii au verificat și admis îndeplinirea condițiilor legale în ceea ce privește actul constitutiv și statutul fundației.
Din moment ce o instanță a verificat și s-a pronunțat deja că nu e nimic în neregulă cu înființarea fundației – se mai arăta în sentința de atunci – actele constitutive nu mai pot fi verificate din nou de instanță.
Pe aceeași argumentație au mers magistrații Judecătoriei Suceava și în iulie 2011, când au respins acțiunea „numelor false” făcută de data aceasta, în 2010, de cei de la RNP – Romsilva. Aceștia din urmă au făcut însă apel, dosarul fiind însă strămutat, prin decizia Curții Supreme din 5 februarie 2013, de la Tribunalul Suceava tocmai la Tribunalul Tulcea. Anul trecut, pe 18 iunie, se dă pronunțarea: admite apelul reprezentanților RNP – Romsilva, anulează sentința civilă atacată (cea a Judecătoriei Suceava) și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea. Ambele tabere au făcut recurs, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia judecătorilor de la Tribunalul Tulcea.
În consecință, pe 4 aprilie 2014, cauza este înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, fiind la al doilea termen (pe 25 iunie a.c.), după ce la primul termen (28 mai a.c.) cauza a fost amânată.
Explicații date de avocatul Fundației Fondului Bisericesc
La primul termen al dosarului care se judecă în prezent la Judecătoria Tulcea, avocatul sucevean Vasile Tudor, cel care apără interesele Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a depus o notă de ședință în care, printre altele, explică de ce acuzația „numelor false” este neîntemeiată:
„Referitor la cele cinci persoane înscrise ca membri fondatori ai Fundației, dar care nu apar în baza de date privind evidența populației (ÎPS Pimen și cei patru stareți de mănăstiri), este de menționat că persoanele în cauză există, dar că în tabelul respectiv au fost înscrise nu cu numele de identitate, ci cu numele dobândit ca urmare a trecerii în monahism. Oricum, este de menționat că împrejurarea este fără relevanță juridică câtă vreme în Legea nr.21/1924, lege avută în vedere în analiza îndeplinirii condițiilor legale de constituire a Fundației este prevăzut un număr de cel puțin 20 de membri. Ori, chiar dacă în mod greșit persoanele în cauză și-au trecut alte nume decât cele din actele de identitate, pe lista cu membrii fondatori ai Fundației existau înscriși alți 22 de membri”.
Reacția Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților: „Câtă umilință!”
„Câtă umilință!”, a răbufnit la sfârșitul săptămânii trecute Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în timp ce era prezent la deschiderea unui centru social pentru copii săraci, la Vatra Dornei.
Vorbind despre posibilitățile materiale reduse ale Arhiepiscopiei de a-i ajuta pe toți cei nevoiași, copii și bătrâni, ÎPS Pimen și-a amintit și de „războiul” pădurilor pe care îl poartă cu statul de ani de zile, dar și de procesul pe care îl are acum la Tulcea, în dosarul așa-ziselor „nume false”.
„Am avut proces la Tulcea, pentru desființarea fundației, pentru că în lista membrilor fundației sunt două-trei persoane, printre care și eu, care nu există în realitate. Pentru că pe mine mă cheamă Pimen Suceveanul (n.r. – în buletin), cu act, cu legitimație, cu pecetea de la Guvern sau de la instituțiile ierarhice. Măi, oameni buni, cum să desființezi fundația pentru motivul acesta? Și ne-au târât în proces, s-a judecat la Tulcea. Auzi, ce minciuni, câtă umilință… Noi răbdăm, că suntem călugări și creștini”, a spus înaltul prelat.
În fața oficialităților prezente, printre care și președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, ÎPS Pimen a vorbit despre conștientizarea nevoilor societății sucevene, referindu-se în special la bătrânii și copiii năpăstuiți și importanța retrocedării celor 166.000 de hectare Bisericii din Bucovina, tocmai pentru a avea resursele necesare întrajutorării celor nevoiași.
„Dați această proprietate și facem o echipă. Veniți lângă mine și mă păziți cum cheltuiesc eu banii. Nu pot să-i cheltuiesc decât cu sfatul dumneavoastră, dar numai pentru ei (n.r. – copii și bătrâni), nu pentru burțile popilor”, a completat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Numele din buletine ale ÎPS Pimen și ale celor patru stareți
În actele înaintate instanțelor de judecată, se regăsesc și copii ale cărților de identitate ale Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, precum și ale celor patru stareți de mănăstiri, acuzați că figurează cu „nume false” în actele constitutive ale Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.
– ”ÎPS Arhiepiscop Pimen” se numește în buletin Pimen Suceveanul;
– „Melchisedec Velnic” (starețul Mănăstirii Putna). În buletin: Mihai Velnic;
– „Benedicta Tatulici” (stareța Mănăstirii Moldovița). În buletin: Georgeta Maria Tatulici;
– ”Irina Pântescu” (stareța Mănăstirii Voroneț). În buletin: Margareta Pântescu;
– ”Mihail Balan” (starețul Mănăstirii Râșca). În buletin: Mitică Balan.