Semne de întrebare

ÎPS Pimen, chemat la audieri la CNSAS



ÎPS Pimen, chemat la audieri la CNSAS
ÎPS Pimen, chemat la audieri la CNSAS

– Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților va trebui să răspundă pentru o eventuală colaborare cu fosta Securitate
– „Nu știu nimic. Bună ziua!”, aceasta a fost singura reacție a ÎPS Pimen când a fost întrebat despre vizita sa la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
– În cursul zilei de ieri, CNSAS a confirmat că mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a făcut poliție politică
Întrebări incomode. De asta va avea parte ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în fața membrilor Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității. Potrivit unor surse din cadrul acestei instituții, înaltul prelat va fi chemat la audieri în perioada imediat următoare. Deocamdată nu se cunosc alte informații despre trecutul lui ÎPS Pimen, dar, de regulă, pentru persoanele chemate la CNSAS verdictul este într-o anumită direcție. În cursul zilei de ieri am încercat să luăm un punct de vedere și din partea arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților. Ca de obicei, acesta a fost lapidar. „Nu știu nimic. Bună ziua!”, a fost răspunsul lui ÎPS Pimen înainte de a închide telefonul. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare și care va fi verdictul CNSAS în cazul înaltului prelat. ÎPS Pimen nu va fi singur la audieri, printre cei chemați în fața membrilor CNSAS numărându-se și Episcopul de Alba Andrei Andreicuț, episcopul Argeșului și Muscelului Calinic Argatu și episcopul Aradului Timotei Seviciu. Circa 20 de înalți prelați ai BOR sunt suspectați că ar fi făcut poliție politică, în cazul „a trei-patru” dintre ei indiciile fiind solide, a declarat, marți, Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, precizând că printre aceștia există și posibili candidați la postul de patriarh. „Din ce am verificat până acum, sunt trei-patru la care situația este destul de clară, însă există alți 16 la care avem doar suspiciuni”, a declarat Dinescu. El a refuzat să dea vreun nume, susținând că acestea nu pot fi făcute publice decât după ce vor primi o decizie din partea Colegiului. Mircea Dinescu a mai susținut că unora dintre ierarhii BOR care au fost colaboratori ai fostei Securități „li s-au ars dosarele pentru a fi conspirați pe 23 decembrie 1989”. Conform acestuia, aceste dosare au mai fost „periate” o dată în 1990. Colegiul CNSAS a stabilit, marți, că academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu au făcut poliție politică, au declarat surse din Colegiu.
– Dosarul mitropolitului Daniel a fost ars în decembrie 1989
Numele Mitropolitului Moldovei și Bucovinei Daniel apare într-o notă aflată în posesia CNSAS care enumeră titulari de dosare care au fost arse de Securitate în 23 decembrie, au declarat surse din CNSAS. Sursele citate au precizat că dosarul Mitropolitului Daniel, împreună cu cele ale altor 12 persoane, au fost arse în 23 decembrie 1989, cel mai probabil în baza unui proces-verbal care ar trebui să existe la SIE.
Patriarhia Română neagă afirmațiile făcute de Mircea Dinescu în legătură cu unii ierarhi ortodocși care ar fi făcut poliție politică, apreciind că, acestea sunt „halucinante”, iar el „continuă să manipuleze, să dezinformeze și să mintă”, motiv pentru care preoții se roagă pentru „luminarea” lui. „Patriarhia Română constată cu stupoare că, în continuare, Mircea Dinescu continuă să manipuleze, să dezinformeze și să mintă. Nu a existat nimic din declarațiile sale halucinante. În mod normal, toate acuzele ar trebui probate. De aceea, facem un apel la presă să probeze ceea ce afirmă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a mai spus că Mircea Dinescu ar ataca Biserica Ortodoxă din cauza urmărilor la declarațiile făcute în legătură cu IPS Antonie Plămădeală. „Constat că Mircea Dinescu este mai mult decât nervos, pentru că familia IPS Antonie Plămădeală încearcă să afle adevărul, în instanță, în legătură cu cele declarate de acesta în urmă cu aproximativ două săptămâni”, a explicat Constantin Stoica. Totodată, a declarat că i-a rugat pe preoții cunoscuți să se roage pentru „luminarea” lui Mircea Dinescu.
– Cine este ÎPS Pimen?
Pimen Zainea s-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu (județul Buzău), primind la botez numele de Vasile Zainea. Și-a efectuat studiile medii la Liceul din Râmnicu Sărat și la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț (1948-1951). Urmează apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977). De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie. Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de Profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975). În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”. IPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite și Canada (1977), la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979), membru în câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul”. Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către ÎPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman Ialomițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La săvârșirea hirotoniei au participat și Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Diodor al Ierusalimului aflat pe atunci în vizită în România, precum și foarte mulți ierarhi din Sinodul Patriarhiei Ierusalimului și din Biserica Ortodoxă Română. Apoi, la data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991. A publicat o serie de articole, recenzii și cronici în revistele “Mitropolia Moldovei și Sucevei” de la Iași și “Candela” de la Suceava.



Recomandări

Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii

Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii
Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii

Preotul Viorel Sidoriuc, de la „Sfânta Treime”, susținut de episcopul vicar al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, Emilian Prodan

Preotul Viorel Sidoriuc, de la „Sfânta Treime”, susținut de preotul vicar al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, Emilian Prodan
Preotul Viorel Sidoriuc, de la „Sfânta Treime”, susținut de preotul vicar al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, Emilian Prodan

Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei

Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei
Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei