Social-democratul Viorel Hrebenciuc și fostul liberal Dan Păsat sunt deputații care nu au avut nicio prezență la cele 168 de ședințe de plen ale Camerei Deputaților în sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 2009, susține Institutul pentru Politici Publice (IPP).
IPP a anunțat această concluzie în raportul de monitorizare a activității parlamentarilor în sesiunea septembrie-decembrie 2009 dat publicității joi, reprezentanții organizației precizând că au calculat prezența în funcție de voturile electronice exprimate în ședințele de plen.
Un scor similar celui obținut de cei doi l-a realizat și Theodor Paleologu, însă acesta a fost ministru al Culturii în acea perioadă, iar parlamentarii care sunt și miniștri sunt scutiți de drept de participarea la ședințe.
„Din păcate, la finalul clasamentului îi regăsim pe deputații care nu erau nici în trecut omniprezenți la lucrări. Dintre aceștia, Viorel Hrebenciuc a reușit să absenteze de la toate ședințele din sesiunea parlamentară analizată”, a declarat, joi, în conferința de presă în care documentul a fost prezentat, Elena Iorga, reprezentant al organizației.
În raport, reprezentanții IPP comentează: „Presupunem că, în lipsa mediatizării deciziei domniei sale (a lui Hrebenciuc, n.r.) de a nu fi prezent la lucrări, Departamentul economic (al Camerei, n.r.) a luat prompt măsurile pentru corelarea sumei din indemnizația demnitarului cu situația absențelor din lunile septembrie-decembrie”.
Totuși, Iorga a lăudat faptul că, în sesiunea analizată, au existat nouă deputați care au votat la toate cele 168 de ședințe de plen ale Camerei, nominalizându-i pe Adrian Bădulescu, Gheorghe Ciobanu, Marius Dugulescu, Erdei Doloczki Istvan, Ovidiu Ganț, Mircea Grosaru, Ciprian Florin Luca, Șerban Răzvan Mustea, Iuliu Nosa.
„Aceștia sunt alții decât fruntașii sesiunilor trecute, majoritatea aflându-se la primul mandat în parlament”, a spus Elena Iorga.
Senatorii codași din punct de vedere al prezenței sunt liberalul Ioan Ghișe și democrat-liberalul Viorel Riceard Badea, care nu au votat niciodată în cele 212 ședințe ale plenului Senatului din perioada septembrie-decembrie. Lor li se alătură alți patru senatori, însă aceștia ocupau și funcții de ministru, astfel că prezența lor la lucrări nu era impusă de lege.
„Din păcate, la Senat nu avem fruntași precum cei de la Cameră, cu prezență de sută la sută la lucrări. Liderii din punct de vedere al prezenței și voturilor în plenul Senatului sunt, pentru sesiunea analizată, democrat-liberalii Valentin Borza Dorel Constantin și Ion Rușeț, care au votat la 78 la sută din ședințele de plen”, a spus Raluca Mihai, unul dintre experții IPP care a lucrat la întocmirea raportului prezentat joi.
În opinia Ralucăi Mihai, prezența la lucrările plenului Camerei din care fac parte este principalul mijloc al parlamentarilor pentru a-și îndeplini mandatul, o condiție „sine qua non” pentru o bună reprezentare a celor care le-au dat votul.
Din punct de vedere al inițiativelor legislative devenite legi de la începutul mandatului actualilor parlamentari, cel mai prolific deputat este, potrivit IPP, democrat-liberalul Mircia Giurgiu, care a propus 114 proiecte de lege. Cel mai prolific senator este liberalul Emilian Valentin Frâncu, cu 57 de inițiative legislative depuse.
Cei doi nu sunt însă și cei mai eficienți, întrucât dintre cele ale lui Giurgiu doar patru au devenit legi, în timp ce deputatul social-democrat Ioan Munteanu și-a văzut materializate trei dintre cele 38 de inițiative legislative. La Senat, din cele 57 de inițiative legislative ale lui Frâncu doar una a devenit lege, în timp ce Mircea Cezar Măgureanu și-a văzut transformată în lege una din cele doar 23 de inițiative legislative depuse.
Codașii Parlamentului la capitolul inițiative legislative depuse în acest mandat sunt deputatul Gabriel Oprea, care în decembrie a devenit ministru al Apărării, și senatorii Daniel Savu și Georgică Severin, care nu au avut până acum nicio propunere legislativă.
Parlamentarii cu cele mai multe declarații politice de la tribună au fost, în întreg mandatul parlamentar, deputații Mircea Grosaru și Daniela Popa și senatorii Emilian Frâncu și Dumitru Oprea.
„Majoritatea deputaților nu au uzat de instrumentul declarațiilor politice în acest mandat, peste jumătate dintre ei având una, două sau cel mult trei astfel de intervenții”, au spus reprezentanții IPP, care, pe de altă parte, au criticat nivelul și limbajul multora dintre acestea, despre care au spus că nu sunt „demne” de un mandat de parlamentar.
Din punct de vedere al numărului întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, reprezentanții IPP au remarcat o posibilă „problemă de comunicare” în PDL între miniștri și parlamentari, dat fiind faptul că, deși colegii lor formau Executivul, parlamentarii democrat-liberali au manifestat „efervescență” în a chestiona Cabinetul pe diferite teme.
„Poate că anumite lucruri ar fi putut fi lămurite prin discuții la nivel de partid, în loc de interpelări în Parlament, semn că este posibil să avem de-a face cu o problemă de comunicare între palierul miniștrilor și cel al parlamentarilor PDL”, a spus Elena Iorga, declarându-se contrariată că, deși colegii lor au format Guvernul, grupurile parlamentare ale democrat-liberalilor se află pe locul doi la interpelări și pe primul la întrebări adresate miniștrilor.
În ceea ce privește activitatea în comisiile permanente, reprezentanții IPP au apreciat transparența Camerei Deputaților, însă au criticat lipsa de deschidere a Senatului, pe pagina căruia nu au putut găsi niciun fel de informații referitoare la acest aspect.
