Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că inițiativa UDMR privind înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare nu i se pare oportună, pentru că „este o chestiune care nu ajută la nimic, dar strică la orice”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La solicitarea jurnaliștilor de a comenta inițiativa legislativă a UDMR care a trecut, miercuri, de Senat, prin aprobare tacită și care prevede înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare și organizarea a cinci macroregiuni, Iohannis a spus că nu cunoaște detalii ale proiectului.
„Cunosc situația doar din ziar și ar trebui să mă documentez un pic mai bine pentru a vă putea răspunde de ce s-a făcut. Însă, ca și oportunitate, pot să vă spun că mi se pare total inoportun să se schimbe acum regiunile de dezvoltare, din niște motive practice: România a aderat la UE și are dreptul să acceseze fonduri de dezoltare în baza structurilor discutate, negociate și semnate”, a declarat Iohannis.
Acesta a precizat că banii europeni se pot atrage prin „așa-numitele POS-uri sau pe POR, acestea fiind proiecte pentru regiuni”.
„Aceste regiuni sunt clar stabilite. Acum să venim și să împărțim fiecare regiune în două este o chestiune care nu ajută la nimic, dar strică la orice. Nici nu s-ar mai putea pune în practică proiectele regionale. Mi se pare o intițiativă total neavenită, din motive practice. Teoretic, sigur, se poate discuta orice reîmpărțire. Putem să ne aflăm în treabă cât vrem, dar dacă nu rezultă de acolo un rezultat clar, pozitiv, care aduce o îmbunătățire, mai bine ne-am abține”, a afirmat Iohannis.
O inițiativă legislativă a parlamentarilor UDMR prin care se propune înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate județele Covasna – Harghita – Mureș, precum și organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut, miercuri, de Senat prin adoptare tacită.
Propunerea legislativă, inițiată de toți parlamentarii UDMR, vizând modificarea și completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România avea termen de adoptare tacită data de 10 februarie.
În proiect se menționează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni și cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unități administrativ teritoriale și nu au personalitate juridică.
Cele șaisprezece regiuni de dezvoltare sunt Botoșani – Suceava, Bacău – Iași – Neamț – Vaslui, Brăila – Buzău – Galați – Vrancea (macroregiunea I), Constanța – Tulcea, București, Călărași – Ialomița – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinți – Olt (macroregiunea II), Gorj – Vâlcea, Argeș – Dâmbovița – Prahova (macroregiunea III), Arad – Caraș-Severin – Timișoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Brașov (macroregiunea IV) și Covasna – Harghita – Mureș, Bistrița-Năsăud – Cluj – Maramureș și Bihor – Sălaj – Satu Mare (macroregiunea V).
Proiectul de lege, care primise raport negativ din partea Comisiei pentru administrație și care a trecut de Senat în forma propusă de inițiatori, va fi dezbătut de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională.
