În urmă cu doi-trei ani, municipiul Suceava se afla într-o adevărată expansiune imobiliară și comercială, de la o zi la alta fiind anunțate noi investiții, menite să aducă pe piața din Suceava nume puternice, precum Iulius Mall, Carrefour, Auchan, Galleria, Baumax, Bricostore, ori să creeze mii de noi locuințe și cartiere de vis. În vreme ce unele s-au realizat, cu piedici mai mici sau mai mari, altele s-au blocat atunci când criza economică și financiară s-a făcut simțită întâi în America, apoi în Europa și în cele din urmă și în România, efectele ei fiind resimțite la toate nivelurile, de la omul simplu, care se aștepta să aibă parte de un nivel de trai mai bun, la cei care învârteau pe degete zeci și sute de milioane de euro.
Centre comerciale – Investiții amânate pe termen nelimitat
Schelete metalice pe locul fostei fabrici de textile Akrom Akal
Lovitura în plex dată investitorilor imobiliari de criza economică a stricat planurile celui mai mare furnizor de materiale de construcții și finisaje din România, Arabesque, care în 2008 a început construcția unui centru comercial pe terenul fostei fabrici de textile a companiei Akrom Akal Textile România.
Terenurile și halele fostei fabrici de textile au fost achiziționate de Arabesque cu aproximativ 5,5 milioane de euro, peste ruinele întreprinderii unde lucrau peste 1.000 de persoane fiind ridicate scheletele metalice ale noilor spații de expunere și comercializare a materialelor de construcții.
Din păcate, investiția de la Suceava a fost sistată în scurt timp și, în ciuda declarațiilor conducerii companiei Arabesque, că vor inaugura centrul comercial în 2009, apoi în 2010, pe locul fostei fabrici de textile de pe strada Traian Vuia nu au rămas decât structurile metalice a patru hale.
Intrarea LIDL pe piața din Suceava, amânată de criză
La începutul anului 2009, rețeaua de magazine LIDL a vrut să se extindă în Suceava prin deschiderea unui magazin în cel mai mare cartier al municipiului, Burdujeni, chiar la ieșirea înspre Botoșani.
Magazinul LIDL urma să fie realizat pe un teren cu o suprafață de peste 6.200 de metri pătrați, cumpărat de către SC Maxim Power SRL de la firma Coza Rux.
Construcțiile existente pe terenul respectiv au fost demolate, pentru a face loc viitorului magazin LIDL, dar investiția nu s-a mai realizat.
În schimb, reprezentanții companiei germane au început negocierile pentru achiziția unor terenuri și imobile în zona Maraton, la intrare în cartierul Obcini.
Mai exact, este vorba de clubul și magazinul Maraton și de casa patronului Test Prima, Viorel Juravle, care vor trebui să fie demolate pentru a face loc magazinului, care va ocupa o suprafață de aproximativ 5000 de mp și va fi amenajat pe două nivele.
Tranzacția, în valoare de câteva milioane de euro, este aproape finalizată, iar actele de autorizare a demolării și construirii noului supermarket sunt deja pregătite de către Primăria Șcheia, de care aparține administrativ respectiva suprafață de teren.
Cinematografele multiplex, o investiție amânată de la un an la altul
Sucevenii care au vrut să vadă “Avatar” sau alte producții de Oscar pe ecran mare, într-o sală de cinema, sau chiar în sistem 3D, au fost nevoiți să meargă la Iași ori la Bacău, pentru că Suceava nu are nici un cinematograf, în ciuda numărului mare de centre comerciale deschise aici.
Inițial, la Iulius Mall Suceava trebuiau să fie amenajate zece săli de cinema, cu o capacitate totală de 1.150 locuri, dar operatorul Cinema City a tot amânat realizarea acestei investiții, anunțată încă din 2008.
Totuși, de anul acesta, sucevenii vor avea unde să meargă la film, pentru că atât Iulius Mall Suceava, cât și Galleria Suceava fac pregătiri pentru inaugurarea mai multor săli de cinema.
Imobiliare – Cele mai înalte blocuri din Suceava, realizate doar pe hârtie
„World Trade Center Suceava” – hotel de patru stele pe locul stadionului Areni
Unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte imobiliare din Suceava, anunțat încă din 2007, era cel de construire a unui hotel de patru stele, cu 15 – 20 de etaje și cu centru comercial la primele trei nivele, în locul stadionului Areni, la doar câțiva pași de sediul Primăriei Suceava.
Chiar dacă atunci irlandezii de la RI Investment Grup au discutat cu primarul Sucevei, Ion Lungu, de intenția lor de a investi în acest proiect 100 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro ar fi fost prețul de cumpărare a terenului, bani pe care municipalitatea îi putea folosi pentru a realiza un nou stadion, în afara orașului, din acest proiect a rămas doar ideea.
Ideea realizării unui centru de afaceri în locul stadionului Areni a atras atenția mai multor investitori, printre care fondul de investiții Inverciones los Carpatos din Spania, firmele Adama & Aura Investments ltd., din Israel, societatea Eurisko Consulting SRL București, dar și grecii de la Alpha Bank.
Din ideea „World Trade Center Suceava” nu a mai rămas decât inițiativa celor de la Adama de a construi trei blocuri cu 15 etaje, în spatele stadionului Areni, precum și stadionul vechi, deteriorat, pe care nici nu mai sunt meciuri care să atragă mulțimile, pentru că echipa de fotbal FC Cetatea Suceava a dispărut, încovoiată de datorii.
Blocurile Adama, începute și abandonate
Nici proiectul complexului rezidențial „Panoramic”, situat în spatele stadionului Areni, nu a beneficiat de mai mult succes, deși s-a concretizat parțial.
Firma Moran Development, parte a grupului Adama, a început la jumătatea anului 2008 construcția celor trei blocuri de câte 15 etaje, care ar fi trebuit să cuprindă peste 550 de apartamente, suprafața totală desfășurată depășind 50.000 de metri pătrați. La momentul autorizării acestor construcții, cele trei blocuri urmau să fie cele mai înalte clădiri din toată Suceava, cele 15 etaje urmând să ajungă la o înălțime de 50,8 metri.
Totuși, la finele anului 2008, atunci când criza s-a făcut simțită la nivel internațional, lucrările au fost abandonate, fără să mai fie anunțată vreo intenție de reluare a acestora.
Blocuri cu 20 de etaje, în lunca Sucevei
Intenția israelienilor de la Adama de a construi cele mai înalte blocuri din Suceava a fost concurată de o firmă de construcții din Dărmănești, care, în asociere cu un spaniol, Jose Angel Contreras Cambronero, a obținut avizele de construire a patru blocuri turn, cu câte 20 de etaje fiecare, în lunca Sucevei.
Cele patru blocuri turn urmau să aibă un număr de 152 de apartamente fiecare, precum și spații comerciale și de birouri, iar la subsol se intenționa amenajarea a 624 de locuri de parcare, adică mai mult de un loc de parcare pentru fiecare apartament construit.
Noul complex rezidențial urma să fie construit vizavi de Iulius Mall Suceava, de cealaltă parte a râului, pe un teren de peste 12 hectare care a fost achiziționat de către cei doi investitori.
Lucrările urmau să înceapă în 2009, atunci când criza s-a făcut simțită puternic în România, unul dintre cele mai afectate sectoare fiind cel imobiliar.
Cartier de locuințe și centre comerciale, pe cele zece hectare ale fostei ROMUPS
Probabil că cea mai mare investiție imobiliară din Suceava care a fost blocată de apariția crizei este cea prin care cartierul Burdujeni s-ar fi extins cu locuințe chiar și în fosta zonă industrială, pe locul ocupat odinioară de ROMUPS.
Noul complex de locuințe și centre comerciale urma să fie amenajat pe o suprafață de aproape zece hectare de teren, cumpărate cu 9,3 milioane de euro, de pe care au fost “rase” cu buldozerul și utilaje speciale de demolare toate clădirile fostei întreprinderi industriale.
În locul acestora urmau să fie ridicate clădiri cu 12 niveluri (subsol, parter și zece etaje), în care se intenționa amenajarea de spații de locuit, cât și centre comerciale, așa cum rezultă din documentația depusă la Primăria Suceava de firma SC Office Development SRL.
La subsolul clădirilor, pe o suprafață de 70.000 mp, erau prevăzute locuri de parcare pentru apartamente și spații comerciale.
Lucrările la imensul complex de blocuri turn urmau să înceapă în 2009, dar, la fel ca în cazul celorlalte investiți programate în Suceava, au fost abandonate, din cauza crizei economice.
Cartierul din jurul Mănăstirii Zamca, realizat parțial
Una dintre cele mai mari investiții imobiliare, în valoare de peste 15 milioane de euro, demarată în 2008 și concretizată parțial, nu doar pe hârtie, este proiectul ANI Rezidențial, derulat de AMW Imobiliare și General Construct în parteneriat cu Parohia Armeană, care a și dat numele proiectului, ANI fiind numele capitalei istorice a armenilor.
Cartierul proiectat a fi construit în jurul Mănăstirii Zamca, la poalele pădurii, a fost structurat pe trei etape, în total urmând să fie realizate 33 de vile și șapte blocuri cu 157 de apartamente de una, două, trei și patru camere.
Deși ultima etapă a proiectului, construirea a 25 de case în jurul mănăstirii, urma să fie finalizată anul acesta, din cauza crizei și a scăderii cererii de locuințe, ca urmare a blocării creditării, doar trei din cele șapte blocuri au fost ridicate, restul proiectului urmând să se materializeze atunci când sectorul imobiliar își va reveni după criza economică.
Cartier privat de vile, pe Dealul Mănăstirii
La începutului anului 2009, un grup de investitori privați, Vasile Strugariu, Viorel Vereha și Cezar Rotaru, a obținut autorizația pentru construirea unui cartier rezidențial de locuințe, pe o suprafață de 20.800 de mp, situată pe platoul Dealului Mănăstirii, la ieșirea din Suceava spre Botoșani.
Noul cartier, situat în imediata apropiere a Cartierului Tinereții, a fost proiectat pentru a cuprinde cel puțin 26 de clădiri, în condițiile în care pentru fiecare dintre acestea sunt alocate parcele de 500 de metri pătrați.
Conform proiectului depus la Primăria Suceava, locuințele urmau să aibă o înălțime medie, cea mai înaltă admisă fiind cu subsol, parter, două etaje și mansardă.
Între timp, avântul inițial de a realiza acel cartier privat de vile a fost domolit atât de lipsa utilităților în zonă, cât și de teama oamenilor de a face investiții într-o perioadă în care cea mai mare problemă o reprezintă lipsa lichidităților financiare.
Blocuri turn și spații comerciale, pe terenurile COMAT, în Burdujeni
O altă investiție imobiliară blocată de criză este cea pe care intenționa să o realizeze în 2009 firma suceveană COMAT pe terenurile proprii din Burdujeni, în capătul străzii Eroilor.
Acolo, lângă liniile de cale ferată, urma să fie ridicat un cartier de câteva sute de apartamente, în opt blocuri turn, cu câte zece etaje fiecare și cu spații comerciale la parter. În planurile autorizate de Primăria Suceava în 2008, cartierul beneficia și de alte servicii, precum o grădiniță de copii, amenajată într-o clădire separată, cu două niveluri, parcări subterane și supraterane, spații de joacă și spații verzi, amenajate pe o suprafață totală de 19.163 de mp.
Bloc turn în incinta Abatorului Burdujeni
Odată cu cartierul de pe terenurile COMAT a fost aprobată și construirea unui alt bloc turn, format din demisol, parter și zece etaje, pe un teren de 2049 de mp, de pe Calea Unirii, situat în incinta Abatorului Burdujeni. Firma SC Master Con SRL, intenționa să realizeze acolo nu doar apartamente, în cele zece etaje ale clădirii, ci și locuri de parcare la demisol și spații comerciale la parter.
Complex turistic pe terenurile locuinței de protocol a lui Nicolae Ceaușescu
Anul trecut, în februarie, o firmă privată, SC Acular SRL din Șcheia, a obținut autorizația de construire a unui complex turistic pe o suprafață de aproximativ 12.000 de metri pătrați din terenurile Casei de oaspeți – locuința de protocol a lui Nicolae Ceaușescu. Investiția cuprindea hoteluri cu câte cinci nivele fiecare (demisol, parter și trei etaje), două restaurante (demisol și parter), locuri de parcare supraterane și spații verzi.
Tot atunci, pe terenurile fostei Case de oaspeți, vândute la licitație, a fost aprobată realizarea unui cartier de vile, pe o suprafață de zece hectare, dar numai câțiva dintre proprietari au mai avut curajul să inițieze o investiție în vremuri de criză, restul așteptând vremuri mai favorabile pentru a-și pune planurile în aplicare.
Producție- Fabrică de mortare industriale la Suceava, amânată de criză
Un alt investitor “alungat” de criză din Suceava este compania franceză Saint-Gobain, care intenționa ca în prima jumătate a anului 2009 să dea în folosință o fabrică de mortare industriale, pe un teren achiziționat în toamna anului 2008.
Investiția a fost sistată, fără să mai fie anunțată o nouă dată de realizare a uneia dintre puținele unități de producție, într-un oraș în care aproape toate investițiile noi au fost în locuințe și spații comerciale.
