De anul viitor, medicii de familie vor munci mai mult dar vor câștiga mai puțin, dacă autoritățile vor menține soluția de coplată a serviciilor medicale însă nu-i vor modifica forma. În plus, fiindcă medicii vor pierde și mai mult timp completând formulare și registre, perioada alocată pentru consultul pacientului va fi scurtată.
Avertismentul a fost lansat de dr. Irina Badrajan, secretarul Asociației Județene a Medicilor de Medicină Generală, care a arătat că implementarea din 2010 a tichetelor de sănătate va fi foarte greoaie dacă nici până atunci nu vor fi elaborate niște norme precise de aplicare. “Pentru noi, coplata înseamnă o scădere a veniturilor, dar o dublare a volumului de muncă. Și pacientul va avea de suferit fiindcă noul sistem nu ne mai lasă timp suficient pentru el”, a declarat Badrajan.
Tichetul pentru sănătate desemnează contribuția personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor și a dispozitivelor. Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist și în spitale, însă nu și pentru asistența medicală de urgență, potrivit ministrului Sănătății, Ion Bazac.
Ce prevăd tichetele de sănătate
Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei pe an, pe care pacientul o va plăti la unitățile sanitare pentru anumite servicii medicale, inclusiv consultații, spitalizări, analize de laborator și alte investigații. Excepție face asistența medicală de urgență, unde serviciile rămân gratuite. Dacă, însă, un pacient se prezintă la Urgență, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezintă, de fapt, o urgență medicală, el va trebui să plătească pentru servicii o sumă de 20 de lei.
Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai puțin de 700 de lei pe lună, șomerii, tinerii sub 18 ani și persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuțiilor pentru aceste categorii, care trebuie susținută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei.
Potrivit estimărilor Ministerului Sănătății, un pacient va avea, în medie, o contribuție personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa două episoade de spitalizare continuă, două spitalizări de câte o zi, șase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, zece analize de laborator, o investigație radiologică și o investigație de înaltă performanță.
Peste 700 de milioane de lei, colectate de la populație
Intervențiile chirurgicale și analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuțiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, și nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată.
În spital se vor mai plăti și eventuale investigații de înaltă performanță, însă nu mai mult de 200 de lei – cât va costa pacientul o investigație de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanță de contrast.
Odată cu introducerea tichetelor, prezența medicului de familie la cabinet va fi de șapte ore pe zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parțial din fonduri publice, spre deosebire de situația actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sunt suportate integral de pacient.
Ministrul Sănătății estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate de la populație peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical și la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiții, cât și veniturile personalului medical.
