Între nou și vechi la “națională”

De obicei, după amicalele echipei naționale, fie ele încheiate cu victorii sau înfrângeri, se caută părțile bune, așa-numitele “câștiguri”. De exemplu, dacă vă mai aduceți aminte, după acel 5-1 cu Germania din Giulești, marele câștig era Mihăiță Pleșan. Desigur, în ceea ce-l privește pe oltean, trebuie să ne consolăm cu ideea că suntem vizionari pe termen lung spre foarte lung. Bineînțeles, victoria cu Cipru n-are aceeași reverberație, agențiile de presă n-o vor prelua cu semne de exclamare. M-am autoiluzionat că ciprioții ne vor întinde atât cât trebuie, însă ei ne-au întins atât cât pot. Adică mai deloc.
Așadar, la capitolul “câștig” îl putem trece fără rezerve pe Nicolae Dică. După părerea mea, nici n-ar mai avea loc în aceeași propoziție cuvântul “rezerve” cu numele stelistului, fiindcă Dică va începe campania de calificare ca titular. Golul reușit la Constanța n-a fost decât încununarea evoluțiilor bune din Liga Campionilor și din campionat. Modul în care a plesnit mingea din aer nu prea a avut cusur, plus că atunci când se întâmplă la puține zile după alte două reușite în același mod la Arad, norocul sau întâmplarea își diminuează serios procentul de participare.
În schimb, Dorinel Munteanu mă pune pe gânduri. Anul trecut scriam că, în ciuda competitivității sale prezente, ar trebui să se gândească în perspectivă și să se rodeze din vreme alți jucători pe postul său, fiindcă la turneul final Dorinel va avea 40 de ani! Încep însă din ce în ce mai mult să înclin spre varianta exploatării la maximum a prezentului. Poate că Munteanu își va arăta vârsta rotundă la turneul final european (îmi mențin optimismul de după tragerea la sorți, privind calificarea), poate chiar și în meciurile cu Olanda, însă deocamdată demonstrează că este primul pe postul său și nu e rău să profităm de asta. Și noul selecționer al Italiei, surprinzătorul Roberto Donadoni, promovat în acest post după un singur sezon de antrenorat fără a rupe gura târgului la Livorno, a declarat că va prefera un jucător de 34 de ani unuia de 22, dacă atitudinea din teren a tinerilor jucători va lăsa de dorit. Mai ales după acest 0-2 cu Croația, obținut cu o echipă nou-nouță, pare a avea dreptate. Vechea gardă moare, dar nu se predă!