Cătălin Voicu ar fi intervenit folosindu-și influența asupra magistraților nu doar în cazurile lui Cășuneanu, Mazăre și Locic, dar și pentru Marian Oprișan, vicepreședinta PSD Dolj Maria Schutz, judecați pentru corupție, pentru soția lui Miron Mitrea și în cazul accidentului lui Ludovic Orban.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au stabilit că senatorul Cătălin Voicu, în schimbul unor foloase, ar fi uzat de influența sa pe lângă magistrați nu numai în dosarele în care Costel Cășuneanu, Alexandru Mazăre și Marius Locic erau interesați, ci și în alte cauze, care sunt menționate explicit în referatul privind avizarea arestării senatorului social-democrat.
„Sintetizând cele expuse se constată că inculpatul Cătălin Voicu, în schimbul unor foloase patrimoniale și nepatrimoniale, a uzat de influența sa pe lângă magistrați nu numai în dosarele în care învinuiții Costel Cășuneanu și Alexandru Mazăre și inculpatul Marius Locic erau interesați, ci și în alte patru cauze”, se arată în documentele DNA obținute de MEDIAFAX, unde sunt enumerați Marian Oprișan, Maria Schutz, Manuela Mitrea și Ludovic Orban.
Unul dintre dosare este cel în care președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a fost deferit justiției în iunie 2006 pentru abuz în serviciu. Această speță a fost mutată la Tribunalul Cluj, în martie 2008, după ce instanța supremă a admis strămutarea acestuia de la Tribunalul Vrancea.
Strămutarea a fost cerută de procurorii, care au susținut că Oprișan ar fi oferit locuințe unor judecători din zonă și că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparțială a magistraților.
La sfârșitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis înapoi la Judecătoria Focșani, în urma declinării de competență.
De asemenea, Voicu ar fi intervenit și în dosarul vicepreședintei PSD Dolj, Maria Schutz, trimisă în judecată tot de DNA, la Tribunalul Bihor. Schutz a fost trimisă în judecată în ianuarie 2008 de către DNA pentru înșelăciune și bancrută frauduloasă, care au dus la falimentarea Serelor Codlea.
Mai mult, anchetatorii au constatat că Senatorul Voicu s-a implicat și în dosarul soției lui Miron Mitrea, care a devenit notar public în 2005. Numirea sa în funcția de notar a fost contestată de Ministerul Justiției, însă contestația a fost respinsă ca tardiv formulată.
„Din cercetările efectuate a rezultat că într-adevăr în dosarul 32505/2/2005, prin decizia 3725 dn 4 octombrie 2007 a fost admis recursul formulat de Manuela Mitrea și s-a dispus respingerea ca tardivă a acțiunii introdusă de Ministerul Justiției pentru anularea ordinului de numirea a acesteia în funcția de notar public”, potrivit anchetatorilor.
Cătălin Voicu a susținut că s-a folosit de influența sa și în cazul accidentului în care a fost implicat Ludovic Orban.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis neînceperea urmăririi penale împotriva lui Ludovic Orban, pentru vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului și fals în declarații, în legătură cu accidentul în care a fost implicat în 16 decembrie 2007.
Presupusa victimă, Simona Marilena Todean, dar și tatăl acesteia, au susținut că a fost vorba despre o autoaccidentare care nu are legătură cu accidentul produs de Orban.
De altfel, documentele transmise Senatului conțin stenograme ale unor discuții în care Voicu invocă intervențiile sale în aceste cazuri.
În referatul prin care se solicita avizarea arestării lui Cătălin Voicu, se mai arată că prerogativele funcțiilor deținute de acesta „i-au facilitat accesul la informații vizând angajații Ministerului justiției, Ministerul; Administrației și Internelor, demnitari și oameni politici, cu referire la cariera profesională, posibile abateri disciplinare ori fapte de natură penală”.
Documentul mai menționează că, în virtutea acelorași prerogative, dar și a calității de membru PSD, Cătălin Voicu „și-a stabilit un cerc relațional format din numeroși judecători, procurori și ofițeri de poliție care ocupau funcții de conducere în cadrul autorităților și instituțiilor publice la nivel central, demnitari, lideri politici, oameni de afaceri importanți, intermediind între aceștia rezolvarea în afara cadrului legal a unor interese private vizând în principal actul de justiție, promovarea în funcții, obținerea de foloase materiale necuvenite”.
Lui Cătălin Voicu i se impută că a atras în sfera sa de influență un număr mare de magistrați de la instanțele și parchetele din întreaga țară, ofițeri de poliție cu funcții de conducere la nivel central sau local, demnitari, oameni de afaceri și lideri politici de care s-a folosit pentru a obține avantaje personale de natură patrimonială și nepatrimonială, în categoria acestora din urmă intrând sprijinul politic pentru accesul în funcții publice importante.
Pentru a elimina riscul descoperirii infracțiunilor săvârșite, Cătălin Voicu a conceput și adoptat următorul mod de operare: „organizarea întâlnirilor în condiții de maximă confidențialitate, respectiv în spații cu acces restricționat și riguros controlate pentru detectarea eventualelor mijloace de interceptare (subsolul unui imobil și separeul unui restaurant, dotate cu sisteme electronice de securizare la ușile de acces); instruirea de către inculpat a persoanelor care îl deserveau în ambele imobile (patron restaurant, șoferi, etc) să nu furnizeze niciun fel de date referitoare la cei pe care-i convoca la întâlniri și să se asigure că participanții, după plecare, nu sunt urmăriți; invitarea succesivă în imobile a magistraților, ofițerilor de poliție, demnitarilor, liderilor politici și oamenilor de afaceri și organizarea plecării lor în același mod, pentru ca în eventualitatea unei monitorizări să nu se poată stabili vreo legătură între prezența la acele întâlniri și actul de serviciu ce urma a fi efectuat; folosirea în convorbirile și comunicările telefonice cu interlocutorii, a unui limbaj disimulat asupra căruia conveniseră în prealabil (ex: invitații făcute sub pretextul servirii mesei și termeni ca: „spital” în loc de instanță de judecată, „doctor” în loc de magistrat sau avocat, „medicamente” în loc de bani sau alte foloase materiale, etc.)”.
Direcția Națională Anticorupție a cerut ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să sesizeze Parlamentul în vederea încuviințării arestării senatorului PSD Cătălin Voicu, acuzat de trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit Constituției, deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
Conform Regulamentului Senatului, cererea de arestare a unui senator se adresează de către ministrul Justiției președintelui Senatului, acesta o aduce la cunoștință în ședință publică, după care o trimite Comisiei juridice, raportul comisiei fiind trimis de BP plenului, care hotărăște cu votul secret al majorității senatorilor.
Voicu va fi audiat marți de Comisia juridică în acest caz.
