Inspirația? De la Guță!

Am mai scris chestia asta, atunci imediat după interviul pe care Leo Messi l-a acordat „Gazetei Sporturilor”, în urmă cu vreun an și jumătate. La întrebarea lui Tolontan referitoare la prestațiile lui excepționale, Messi a răspuns: „Inspirația îmi vine de la Beatles și forța de la Rolling Stones!”. Mi s-a părut extraordinar și pe deplin plauzibil. Prin comparație, dacă nu vă e cu supărare, jocul lui Dodel de alaltăieri seara, dar și din ultimele luni, și probabil din toată cariera lui penibilă, pare inspirat din Guță. Atâta lehamite, chiar sictir, cât răzbate din tot ce (nu) face Dodel pe teren e greu de închipuit. Iar faptul că un asemenea exemplar este împroprietărit și cu banderola de căpitan al echipei vorbește de la sine despre ceea ce reprezintă Steaua anului 2014. Căpitanul este cel care, dincolo de faptul că trebuie să fie în fiecare secundă model măcar de dăruire pentru toți ceilalți, mai este și purtătorul de cuvânt al echipei în realația cu arbitrii. De unde și obligativitatea cunoașterii măcar a unei limbi străine, engleza, limba oficială a competițiilor internaționale. Însă pentru Dodel însăși limba română este străină! Cum tot mai străină îi e și mingea. De aici, un balamuc total în jocul Stelei, în al cărei lot se află un singur fotbalist: Sînmărtean, restul fiind de umplutură, dacă tot trebuie să fie 11 pe teren. Sînmărtean aleargă, driblează, pasează, șutează, ba mai și recuperează din propriul careu, timp în care Dodel și ceilalți 9 Dodei se împiedică de orice, dar mai ales de minge, așa cum au făcut-o idioții ăia, 3 la număr, aflați singuri cu portarul în careul mic, doi dintre ei călcând pe rând pe minge și căzând în cur unul după altul. Evident că și ei își caută resursele fotbalistice tot în creațiile, la fel de reușite ca ale lor, din repertoriul lui Guță. Altfel spus, o echipă de guțeri.