Pentru fiecare din cele 19 milioane de persoane înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2011, s-au făcut câte 600 de tipuri de corelații pentru verificare, apelându-se la surse administrative pentru a se asigura exactitatea datelor, potrivit reprezentanților INS.
Conducerea Institutului Național de Statistică (INS) a explicat, vineri, modul în care au fost verificate și completate datele culese pe teren la RPL 2011, după ce s-a constatat o subevaluare a populației cu aproximativ un milion de persoane.
Datele provizorii comunicate de INS în februarie 2012 arătau că populația stabilă (persoanele care au reședință pe teritoriul României pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetățenie) este de 19.042.936 de persoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată din țară, iar 301.666 sunt prezente temporar în România.
Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, comunicate în august 2012, populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane. INS preciza atunci că nu a reușit recenzarea a 2,8 la sută din populație, respectiv aproximativ un milion de persoane, fiind vorba de persoane nedeclarate sau la care recenzorul nu a putut ajunge.
Astfel, în urma constatării subrecenzării, s-a apelat la colectare indirectă a datelor din surse administrative, prin care s-a asigurat completitudinea informației pentru întreaga populație stabilă de pe teritoriul României și evitarea dublei înregistrări, ce putea interveni la colectarea datelor pe teren, la studenți de exemplu, a explicat președintele INS, Tudorel Andrei.
Directorul general INS Silvia Pisică a arătat că, în cadrul RPL, au fost completate 38 de milioane de formulare din toate cele șapte tipuri care au fost utilizate: P (persoană), LC (locuință), G (gospodărie), PPI (persoane plecate pentru o perioadă îndelungată – de peste 12 luni), TP (persoane temporar prezente), M (persoane de 15 ani și peste plecate în străinătate) și SC (spațiul colectiv de locuit).
Aproximativ jumătate dintre formulare au fost de tip P, adică pentru persoanele prezente și cele absente temporar (mai puțin de 12 luni).
„La nivelul fiecărei înregistrări individuale de persoană, statistica a verificat informația prin aproximativ 600 de tipuri de corelații, adică 19 milioane de înregistrări înmulțit cu 600 de corelații”, a spus Silvia Pisică, dând ca exemplu de astfel de corelații constatarea unor situații în care cineva care se declarase inginer declarase că ultima școală absolvită este liceul, o fetița de cinci ani figura ca mamă sau un șomer dădea date foarte precise despre locul său de muncă.
Astfel, s-a impus colectarea indirectă, din surse administrative și din datele statistice ale INS.
Cum erau estimate aproximativ un milion de persoane nerecenzate, INS a apelat la Registrul Național de Evidența Persoanei (RNEP), ce cuprinde toți cetățenii români cu domiciliul pe teritoriul României, care pot trăi și în alte țări fără să își fi schimbat domiciliul. Datele culese din această sursă au fost confruntate cu cele de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), precum și cu cele din Registrul Național de Evidență a Salariaților, baza de date a Casei Naționale de Pensii Publice, baza de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Registrul de evidență a beneficiarilor de alocație de stat pentru copii, alocație de susținere a familiei și de ajutorul minim garantat, gestionat de Agenția de Plăți și Inspecție Socială, și Baza de date a elevilor înscriși în anul școlar 2011-2012, gestionată de Ministerul Educației Naționale.
Au fost situații în care nu au fost minori declarați, însă aceștia erau consemnați în RNEP și astfel s-a „întregit familia”, a explicat Silvia Pisică.
Tudorel Andrei a adăugat că o diferență de un milion de persoane, neaflate în evidență, nu poate fi luată în considerare când se fac politici publice, și mai grav fiind atunci când datele sunt eronate cu privire la împărțirea populației pe vârste. „Gândiți-vă cum ar fi să avem în evidență cu 200.000 mai puțini minori”, a spus Andrei.
Alte aspecte, precum utilizarea internetului, au putut fi determinate pe baza datelor din surse administrative și a declarațiilor făcute recenzorului de o persoană similară. Astfel, dacă o femeie cu studii superioare care lucra în Finanțe/ Bănci declarase că utilizează internetul, același lucru se putea presupune și pentru o altă femeie cu aceleași studii și care lucra în același domeniu.
Pe de altă parte, pentru trei variabile – etnia, limba materna și religia – nu s-a apelat la colectare indirectă, statisticile bazându-se numai pe datele culese din teritoriu.
Potrivit reprezentanților INS, la 4 iulie, când vor fi făcute publice rezultatele finale ale RPL privind persoanele, se va cunoaște exact populația stabilă a României, din octombrie 2011.
Recensământul Populației și Locuințelor a durat 12 zile și a costat 40 de milioane de euro, au mai spus reprezentanții INS.
Președintele INS, Tudorel Andrei, declara, la începutul lunii iunie, că se dorește schimbarea totală a formei de organizare a următorului recensământ, precizând că se va renunța la forma clasică, a interviului față în față, și se va opta pentru o formă combinată.
„Intenționăm să schimbăm total forma de organizare a următorului recensământ. Să putem spune: 2011 rămâne ca ultimul recensământ în formă clasică.”, a spus președintele INS.
Tudorel Andrei a precizat că este posibil ca noua formă, pentru care nu există deocamdată o variantă clară, să fie aplicată și peste doi – trei ani, menționând că aceasta ar putea consta în existența unui eșantion și folosirea unor baze de date din surse administrative.
Costul formei clasice de organizare a recensământului este foarte mare, a mai spus Tudorel Andrei, menționând că modul de culegere a datelor se va schimba pe toate statisticile legate de populație.
INS va anunța în 4 iulie rezultatele finale privind populația ale recensământului care a avut loc în 2011, iar cele privind locuințele vor fi făcute publice în septembrie-octombrie, a mai anunțat Tudorel Andrei, la începutul lunii iunie.
Recensământul Populației și Locuințelor a avut loc în perioada 20 – 31 octombrie 2011.
Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, anunțate în august 2012, populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, cetățeni români și străini cu domiciliul sau reședința în România, dintre care 9.764.011, respectiv 51,3%, sunt femei.
Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.
Recensământul a fost puternic politizat încă de la faza de culegere a datelor, când opoziția din 2011 a boicotat procesul, reclamând că datele solicitate de statisticieni ar urma să fie utilizate în scop electoral.
PSD a cerut populației să nu-și divulge codul numeric personal în cadrul răspunsurilor la întrebările recenzorilor de la recensământ și au acuzat PDL că, prin solicitarea „ilegală” a CNP, ar urmări să-și facă o bază de date pentru a frauda alegerile, declarat, în 20 octombrie 2011, senatorul PSD Georgică Severin.
Ministerul Administrației și Internelor preciza, în octombrie 2011, că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea codului numeric personal este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea și completarea OG 36/2007 privind efectuarea recensământului.
Ulterior, rezultatele recensământului au căpătat o importanță politică mult mai dramatică, miza fiind validarea referendumului privind demiterea președintelui Traian Băsescu. La acel moment, mai mulți politicieni au acuzat INS că ar tergiversat finalizarea referendumului.
La sfârșitul anului trecut, INS a anunțat o ajustare semnificativă a datelor privind Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2011, cu un minus de 20 de miliarde lei, care a stârnit o reacție dură din partea Guvernului, finalizată prin decizia premierului Victor Ponta de a-l demite pe președintele de atunci al institutului, Vergil Voineagu.
