Este foarte posibil ca, peste vreo 10 – 15 ani, să înceapă o altă isterie, generată de deconspirarea informatorilor. De această dată, va fi vorba despre informatorii de la stat, care, spre deosebire de informatorii Securității, sunt mai greu de dovedit. Cum, nu ați auzit de informatorii de la stat? Uitați-vă în jur: trăiesc printre noi, respiră același aer cu noi și o duc de la excelent în sus, indiferent de regim. Pe vremea PSD – ului, cei mai mulți directori aveau în jur niște oameni de încredere. Sau, mă rog, aveau în jur niște indivizi. Datorită lor, șefii puteau fi siguri, în fiecare dimineață, că nu au scame pe costum și că prețioasele dosuri le sunt curate și uscate ca la un bebeluș. S-a schimbat puterea, au plecat oamenii PSD – ului și au venit oamenii Alianței. A urmat o scurtă perioadă de tatonare, timp în care oamenii de încredere, sau, mă rog, indivizii, au învățat, cu mare ușurință, să nu mai dea cu limba spre stânga, ci să apese vârtos și prelung spre dreapta. Și, uite așa, au devenit oameni de încredere ai noului director. Deci, numai directorul s-a schimbat. Majoritatea pupincuriștilor au rămas pe poziții. Adică în grațiile acelor directori cărora le place, în fiecare dimineață, să audă cât de frumoși și deștepți sunt.
Dar, acești directori nu s-au mulțumit să preia lingăii PSD – ului. Au vrut să aibă și propriii lingăi. Să-i creeze. Să se poată lăuda, mai apoi, că au făcut ceva în viață. Chiar dacă asta înseamnă doar că au creat un nou lot de pupincuriști, cu ajutorul cărora știu ce se întâmplă în fiecare cotlon al instituției pe care cu onoare o conduc. Nu știu exact cum au fost selectați noii lingăi, dar bănuiesc că dintre cei care, undeva, cândva, au scăpat niște cuvinte admirative la adresa Domnului Director. Pe alții, i-a adus chiar directorul în instituție, i-a ales cu mâna și cu ochii lui frumoși și luminoși. Cu ajutorul lor, al vechilor și al noilor lingăi, Domnul Director a rezolvat două mari probleme. Știe și când strănută cineva în instituție și are toate diminețile senine. Căci, chiar dacă plouă cu găleata, ziua devine senină când oamenii, mă rog, indivizii, se îngrămădesc să-i scuture șefului firul de praf de pe scaun și se calcă în picioare, ca să-i spună primul, ceva de genul: „Domnule Director, ce bine arătați în dimineața asta! Sunteți mai tânăr și mai frumos pe zi ce trece! Cum reușiți?”
Spuneam că acești informatori de la stat sunt ceva mai greu de dovedit. Ei nu semnează angajamente și nu dau note informative. Angajamentul lor este o lingușeală venită din inimă. O lingușeală spusă la momentul potrivit, cu intonația adecvată. Și totuși, pot fi dovediți și peste ani. Nu pe baza declarațiilor luate de la foștii colegi. Pe astea nu se poate pune bază, că știți că oamenii sunt răi și invidioși. Informatorii de la stat sunt băgați de director în tot felul de comisii. De unde, evident, primesc bani. Informatorii de la stat sunt primii și întotdeauna propuși la prime, stimulente sau chestii de genul ăsta. Și, iarăși evident, primesc întotdeauna cele mai consistente prime.
Dacă nu-i știți pe informatorii de la stat, nu-i greu să-i identificați. Uitați-vă care erau cei ce roiau în jurul foștilor directori, cine le făcea comisioanele și care sunt cei de astăzi. Unde ați găsit continuitate, faceți un „x”. Ei sunt. Cât despre noii lingăi, dacă nu aveți acces la statele de plată, așteptați până se schimbă guvernarea și atunci repetați faza aia de care v-am vorbit, cu „x”.
