Acuzați că ar fi demontat o antenă eoliană, înaltă cât aproape două blocuri turn, de pe dealul Căprăriei, din satul Plopeni, pe care au vândut-o pe bucăți la un centru de colectare, și trimiși în judecată pentru această faptă, doi frați din municipiul Suceava au fost achitați de judecători.
Sentința prin care cei doi frați, Ovidiu Curaleț (27 de ani) și Dumitru Adrian Curaleț (33 de ani), din cartierul Burdujeni al municipiului Suceava, au fost găsiți nevinovați, a fost pronunțată la sfârșitul săptămânii trecute, iar judecătorii au dat acest verdict, întrucât, ne-a explicat ieri vicepreședintele Judecătoriei Suceava, Robert Tunsu, „fapta nu a fost săvârșită de cei doi inculpați”.
Decizia judecătorilor a ajuns și la urechile procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, care au anunțat că au declarat recurs, considerând că există probe suficiente care să demonstreze vinovăția celor doi.
Ovidiu Curaleț și Dumitru Adrian Curaleț au fost trimiși în judecată la începutul anului trecut, fiind acuzați că, la începutul lunii octombrie a anului 2008, au furat o atenă de producție canadiano-americană, înaltă de aproape 70 de metri, care fusese montată cu acordul Primăriei din Salcea, în perspectiva construirii unor centrale eoliene în acea zonă.
La vremea respectivă, reprezentanții firmei păgubite au anunțat că oferă o recompensă pentru identificarea hoților.
La o zi după ce poliția a fost sesizată de furtul antenei, oamenii legii au găsit, la un centru de colectare a fierului vechi din Burdujeni, opt bucăți din uriașa antenă.
Ulterior, la un alt centru de fier vechi, polițiștii au găsit alte cinci piese, reprezentând suporți de susținere ai antenei.
Dacă antena propriu-zisă, care avea ca scop studierea curenților de aer, nu avea mare valoare, dispozitivul montat aproape de vârf (n.r. – Anonemetru) costa în jur de 30.000 de euro, aceasta fiind de altfel și valoarea prejudiciului cu care SC Energia Eoliană Service SRL s-a constituit parte civilă în proces.
Valoroasă era, pentru reprezentanții firmei păgubite și autoritățile locale din Salcea, și caseta cu toate datele recoltate, pe baza cărora urmau să stabilească dacă investiția, materializată prin ridicarea unor centrale eoliene în zonă, era rentabilă.
Caseta, însă, nu a fost găsită nici până în ziua de astăzi.
Antena era formată dintr-o țeavă de aluminiu, compusă din zece segmente telescopice. Dacă la bază, țeava propriu-zisă avea un diametru de 18 centimetri, spre vârf ajungea la un diametru de 8 centimetri. Antena de cercetare a curenților de aer stătea în picioare cu ajutorul a zece ancore prinse bine la sol.
