Incredibila poveste a escrocheriilor comise în numele unui procuror de la Parchetul General

Un rădăuțean cu doar patru clase a reușit să păcălească zeci de oameni, pe unii chiar cu zeci de mii de euro, dându-se procuror ori judecător și susținând că poate influența procese aflate pe rolul instanțelor de judecată, poate scoate oameni din pușcărie și rezolva fel de fel de probleme, de la litigii cu terenuri la dosare de pensionare.
Respectivul se numește Ovidiu Rusu, are 34 de ani, iar ieri procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava l-au trimis în judecată într-un nou dosar, după ce a înșelat două femei cu sumele de 23.500 de lei, respectiv 5.000 de lei.
În timp ce Rusu le prostea pe naivele femei, polițiștii l-au arestat într-un alt dosar, însă, culmea, din celula în care era închis din arestul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, escrocul a reușit, făcând rost de un telefon mobil, să continue să le păcălească pe victime prin telefon și să le ceară să-i trimită bani în continuare.
De altfel, „magistratul” în cauză a reușit în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în timp ce era încarcerat în Penitenciarul Botoșani, tot pentru înșelăciune, să adune peste 100.000 de euro din astfel de escrocherii.
4.000 de lei pentru o “expertiză prin satelit”
În dosarul ce urmează să ajungă zilele acestea pe rolul instanței de judecată, Ovidiu Rusu este acuzat că s-a recomandat a fi procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar modul în care rădăuțeanul care a absolvit doar patru clase a reușit să își păcălească victimele poate reprezenta chiar un scenariu de film.
În 2011, Rozalia R., o femeie din comuna Todirești, avea pe rolul Judecătoriei Suceava un litigiu civil, privind posesia unei suprafețe de teren. Despre procesul femeii a aflat și Ovidiu Rusu, care obișnuia să culeagă informații despre următoarele sale victime mergând pur și simplu la procesele de la instanțe.
În septembrie 2011, după ce a făcut rost de numărul de telefon al victimei, a contactat-o și i-a spus femeii că este procuror la Parchetul General și că a aflat de povestea ei de la o măicuță de la o mănăstire, care l-a rugat să o ajute.
„Procurorul” de la telefon i-a spus Rozaliei R. că o poate ajuta să câștige procesul, însă trebuie să plătească 4.000 de lei, sumă necesară – atenție – „pentru efectuarea unei expertize prin satelit”. I-a mai spus falsul magistrat femeii din Todirești să stea liniștită, că oricum banii respectivi vor fi recuperați odată cu câștigarea procesului. A trimis-o apoi la un notar să dea declarații despre acea suprafață de teren, iar actele să i le trimită la o adresă de e-mail care conținea cuvântul „judecător”.
Ca să îi câștige încrederea Rozaliei R., escrocul, susțin procurorii, a contrafăcut o ștampilă purtând însemnele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aplicând-o apoi pe un document pe care i l-a trimis prin poștă și prin care, chipurile, i se comunica femeii că „în cauză se va dispune efectuarea unei expertize cadastrale”.
Convinsă că „procurorul” de la Capitală îi va rezolva problema, Rozalia R. s-a împrumutat pe la rude și cunoștințe și a reușit să-i trimită 3.068 de lei prin Western Union pe un numele unui anume Grigore Alexandru B., nume pe care escrocul i l-a comunicat telefonic.
Ulterior, Ovidiu Rusu i-a trimis femeii din Todirești încă un document contrafăcut în numele Parchetului General, prin care Rozalia R. era anunțată că s-a efectuat o expertiză, urmând a fi ținută la curent cu toate procedurile necesare fondului judecătoresc.
Avea nevoie de o altă identitate. S-a dat manager de hotel și a dat anunț la ziar că face angajări
Pentru a ridica banii de la Western Union trimiși de femeia din Todirești, Ovidiu Rusu avea nevoie de o altă identitate, pentru că nu putea să o facă în numele lui, fiind în aceste condiții foarte ușor de identificat de anchetatori.
Așa că escrocul s-a gândit să fure o identitate. Acel nume pe care i l-a dat Rozaliei R. pentru a trimite banii, Grigore Alexandru B., aparține în realitate unui tânăr din municipiul Suceava, care în decembrie 2010 a găsit într-un cotidian local un anunț privind organizarea unui concurs pentru angajarea de personal în cadrul hotelului Gerald din municipiul Rădăuți.
A sunat la numărul de telefon din anunț și a fost invitat a doua zi, la hotelul rădăuțean, pentru interviu.
Grigore Alexandru B. povestește că s-a întâlnit cu „managerul” în holul hotelului, la ora stabilită, au discutat despre condițiile angajării, a fost servit cu o cafea. I s-a spus că va lucra ca șofer, însă va trebui să trimită pe e-mailul „managerului” copii după cartea de identitate, permisul de conducere, diploma de bacalaureat și avizul psihologic.
A semnat chiar și un contract de angajare, însă timp de o săptămână tânărul din municipiul Suceava nu a mai primit nici un telefon.
L-a sunat el pe „manager”, însă acesta i-a spus că are sub 21 de ani și, în urma analizei, s-a decis că nu poate fi angajat.
Ulterior, după ce a fost chemat la poliție, la audieri, Grigore Alexandru B. a aflat că „managerul” cu care a discutat a fost de fapt Ovidiu Rusu, care nu a urmărit altceva decât să-i fure identitatea, pentru a putea scoate bani de la Western Union pe numele acestuia.
Și-a păcălit colegul de celulă că e „procuror sub acoperire”, pentru a se folosi de nevasta respectivului, aflată în libertate
În luna octombrie a anului 2011, Ovidiu Rusu a fost arestat preventiv într-un alt dosar, fiind închis într-o celulă a Inspectoratului de Poliție Județean Suceava. În condiții neelucidate de anchetatori, inculpatul a făcut rost de un telefon mobil cu care și-a continuat escrocheriile, chiar dacă era în arestul de la demisolul poliției județene.
La scurt timp după ce a fost închis, rădăuțeanul a fost contactat telefonic de femeia din Todirești, care l-a anunțat că i-a trimis și restul de bani, adică 1.000 de lei, pe același nume pe care a făcut și primul transfer, Grigore Alexandru B.
Pentru că nu se mai putea prezenta personal sub acea identitate, Ovidiu Rusu i-a spus Rozaliei R. că persoana cu numele Grigore Alexandru B. a suferit un accident și că va trebui să transfere banii pe un alt nume, Andreea Paraschiva M. Aceasta din urmă era soția unui individ care a fost arestat preventiv și care a ajuns în aceeași celulă cu escrocul din Rădăuți.
Ovidiu Rusu a reușit să-l convingă pe respectivul deținut că este „procuror sub acoperire” și că a ajuns în arest, pentru a culege informații și a rezolva anumite dosare.
Dându-i sfaturi juridice colegului de celulă, Ovidiu Rusu l-a făcut chiar să creadă pe respectivul că într-adevăr împarte celula cu un procuror și a acceptat chiar ca soția sa, Andreea Paraschiva M., să îl ajute pe „magistratul sub acoperire” în misiunea sa. Așa a ajuns Andreea Paraschiva M. să scoată banii trimiși de victime de la Western Union, crezând și aceasta că face parte dintr-o anchetă specială cu procurori sub acoperire în arestul IPJ Suceava.
Ba mai mult, soția deținutului care stătea în celulă cu Ovidiu Rusu a acceptat chiar să-i ducă banii administratorului unei societăți din Rădăuți, de la care falsul procuror cumpărase materiale de construcții.
A aflat că a fost înșelată, după ce i-a povestit totul avocatei
Rozalia R. a trimis din nou cei 1.000 de lei, de data aceasta pe cel de-al doilea nume comunicat de escroc, Andreea Paraschiva M.
Ulterior, însă, în noiembrie 2011 Ovidiu Rusu a contactat-o din nou pe femeia din Todirești și i-a cerut alți 2.000 de lei. Păgubita a avut inspirația să-i povestească totul avocatei care o reprezenta în procesul cu litigiul funciar, iar aceasta a sunat la București să verifice dacă într-adevăr clienta ei a stat de vorbă cu respectivul procuror. I s-a spus că este o înșelăciune, cerându-i-se să meargă la cea mai apropiată unitate de poliție să facă plângere.
Primarul l-a ajutat să obțină numărul de telefon al victimei
În timp ce o prostea pe femeia din Todirești, Ovidiu Rusu a găsit încă o victimă, o femeie din județul Maramureș, al cărei fiu a fost arestat pentru tentativă de omor.
Pentru a da de familia respectivului deținut, escrocul din Rădăuți avea nevoie de un număr de telefon, iar acest lucru nu a fost deloc greu. L-a contactat telefonic pe primarul comunei maramureșene în care domicilia deținutul, i-a spus că este procuror la Parchetul General și că are nevoie de numerele de telefon ale familiei bărbatului arestat pentru tentativă de omor.
Primarul s-a conformat și i-a dat două numere de telefon. Așa a reușit „magistratul” din Rădăuți să dea de mama deținutului în cauză, Ileana B. I-a cerut femeii 6.000 de lei, pentru o expertiză medico-legală psihiatrică în vederea stabilirii discernământului, dându-i speranțe că fiul ei se va întoarce acasă. Ileana B. s-a conformat și i-a trimis banii.
Ca și în primul caz, Ovidu Rusu a falsificat un document, pe care a pus o ștampilă contrafăcută cu însemnele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ștampila a fost pusă și pe plicul în care a fost trecut documentul, pe plic trecând mențiunea „Corespondență specială, potrivit art. 195 Cod Penal, violarea corespondenței se pedepsește cu închisoarea”.
S-a împrumutat de la rude, vecini, cunoștințe, să-i trimită bani „domnului procuror”
Pentru că „procurorul” mai cerea bani, femeia s-a împrumutat cu 7.000 de lei de la un nepot, cu 2.500 de lei de la o vecină și, cu ce mai avea prin casă, a reușit să trimită, tot prin Western Union și tot pe un nume oferit de „magistrat”, suma de 10.000 de lei.
„Procurorul” a revenit cu un telefon și i-a spus Ilenei B. că mai trebuie să-i trimită 3.000 de euro, iar în câteva zile fiul ei avea să fie eliberat din arest.
Femeia nu a reușit să găsească decât 2.500 de lei, pe care însă i-a trimis imediat prin transfer bancar escrocului. La câteva zile, a mai făcut rost de încă 5.000 de lei și, în speranța că își va revedea fiul acasă, a expediat banii imediat.
Ileana B. ar fi trimis probabil și alte sume de bani dacă polițiștii care au intrat pe fir, după ce-au fost sesizați de prima victimă, nu i-ar fi spus că este victima unei escrocherii și că „procurorul” care i-a promis că-i scoate băiatul de după gratii este și el închis într-o celulă a poliției.