Dacă și-a dat drumul și campionatul italienesc, care de la o vreme s-a ambiționat să pornească ultimul, ceea ce era aproape monopol britanic până acum câțiva ani, atunci înseamnă că toată lumea s-a așternut la treabă pe gazoanele Europei. Și, așa cum se întâmplă aproape întotdeauna, primele partide nu sunt deloc convingătoare în privința jocului în sine, iar primele rezultate sunt adesea surprinzătoare. Se fac reglaje din mers, se reparăpe unde mai e de reparat, se aduc elogii transferaților care s-au integrat rapid și se plânge după bani dacă „grefa” e respinsă de organismul echipei. Am urmărit-o pe Barcelona în primele ei două partide fără Messi, după o mie și ceva de ani! Cred că mai trebuie încă o mie ca să fie uitat, și încă una pentru a se găsi alternativă la jocul de până acum al echipei, cu alți artiști în alte roluri. Cafan al Real-ului, după meciul încântător din prima etapă, l-am așteptat cu emoție, interes și mari speranțe pe următorul, de la Levante, în ideea că facem și golaveraj și ne instalăm pe locul 1. De dat, am dat 3 bucăți, dar am luat tot atâtea!… și abia-abia am egalat când mai erau vreo câteva minute. Marile „realizări” din apărarea Real-ului i-au aparținut domnului Alaba, despre care încă de când am auzit că ar lua-o către Madrid, am avut aceleași stări caalea legate de aducerea lui Hazard! Poate îl bate gândul de revenire la Munchen, și astfel le-ar repara pe amândouă: Real cu Alaba în teren e la fel de prost în apărare ca Bayern fără el! În Italia, Juventus a ratat și ea startul, ciupind un egal în deplasarea de la Udine. Dintre mărimile Europei, doar în Anglia lucrurile par mai așezate: Liverpool și Chelsea împărțind locul 1 la egalitate perfectă, cu câte 6 puncte și golaveraj 5-0. Nu este însă nici aici nimic edificator, din moment ce pe penultimul loc, 19, se afla Arsenal, cu 0 puncte și golaveraj 0-4. Crede cineva că Arsenal va retrograda vreodată!? Cred că abia de prin etapaa 5-a vom putea vedea la lucru cu adevărat echipele în noile formule.