Perioada transferurilor de iarnă în politică se apropie de sfârșit. Cei doi mari pretendenți la câștigarea alegerilor locale, PSD și PD-L, au intrat pe ultima sută de metri, înaintea campaniei pentru alegerile locale.
Gestul PSD de acum 10 zile de a arunca în luptă 94 de primari pentru municipii, orașe și comune, a fost replicat și de PD-L, care sâmbăta trecută și-a prezentat 92 de candidați.
Până acum, avantaj PSD, prin numărul mai mare de nume și prin prezența a doi reprezentanți din politica națională, Titus Corlățean și Cristian Diaconescu, față de unul singur, Cezar Preda, de la PD-L.
La o trecere scurtă în revistă, propunerile celor două formațiuni diferă mult, una față de cealaltă. Dacă la PSD întâlnim nume remarcate în politică și în administrația publică, care au în spate o experiență ca edil al unei localități, la PD-L, în afară de câteva „achiziții” din zona PNL, PSD și PRM, lista e populată cu foarte mulți oameni de afaceri, a căror calitate umană nu o contest, sub nici o formă, însă nu pot să nu mă întreb asupra motivației care a stat la baza acceptării posturii de candidat.
Ce înseamnă, totuși, diferențele dintre cele două liste? În primul rând, la PSD, capacitatea de continuitate a unui proiect politic pe termen mediu, cu oameni care au rezistat presiunilor de toate felurile, făcute de exponenți PD-L și factori de conducere ai instituțiilor deconcentrate de la nivelul județului. Gestul acestor oameni, de a rămâne verticali și de a păstra propria opțiune și crezul politic, este lăudabil și le mulțumesc pentru faptul că nu au cedat, blocând astfel drumul PD-L către statutul de partid prezidențial.
În cazul democrat liberalilor, aceștia au fost nevoiți să calce promisiunile din 2004, iar racolarea primarilor, fenomen cu care acuzau atât de sonor PSD, devine acum un procedeu acceptat și practicat pe scară largă.
În al doilea rând, PD-L și Gheorghe Flutur joacă o ultimă carte acum, la alegerile locale. Ajuns unul dintre cele câteva zeci de persoane numite în conducerea partidului prezidențial, Gheorghe Flutur a fost retrimis în tranșee, acasă la Suceava, pentru a încerca, din nou, să răstoarne barca pesedistă. De fapt, de succesul la alegerile locale depinde și viitorul politic al senatorului Flutur, fost ministru al agriculturii, unul dintre domeniile cele mai lipsite de performanță din guvernarea Băsescu – Tăriceanu, și nu întâmplător, Cezar Preda a fost cel care l-a lansat la apă, aruncându-l în bătălia pentru câștigarea președinției consiliului județean.
Ce va urma în lupta pentru primării, consilii locale și consiliul județean, e greu de prevăzut la acest moment. PD-L pleacă cu un avantaj legat de faptul că sunt discipolii lui Traian Băsescu, cred cu tărie în preluarea guvernării în toamna acestui an și sunt mânați de o dorință aproape inexplicabilă de a distruge PSD.
Rămâne de văzut și ce vom face noi, social democrații, ca răspuns la actuala situație din politică dâmbovițeană, mai ales că vineri, 22 februarie, va fi Consiliul Național PSD, eveniment la care avem două variante, ori continuăm să ne reformăm, mulțumindu-ne cu circa 20% din intențiile de vot, ori ne reafirmăm ca cel mai important partid din țară, capabil să guverneze așa cum trebuie o Românie aflată la capătul răbdărilor tranziției.
