Parafrazând cu un relativ recent dicton celebru, primăvara nu-i ca iarna aia care ni se părea, când a început, interminabilă. Și iată că totuși cele vreo trei luni de secetă fotbalistică se cam sfârșiră, astfel încât de mâine intrăm în plin sezon. Cu atât mai mult cu cât returul a început încă din tur, etapele deja jucate, două la număr, făcând să avem doar un mini-retur, fapt ce îngreunează încă mai mult misiunea urmăritoarelor liderului. Vorbesc de cele aflate în imediata sa apropiere, la 5 sau 8 puncte distanță (egală cu două-trei meciuri pierdute de CFR Cluj simultan cu tot atâtea victorii ale Rapidului, Unirii și Stelei), fiindcă în cazul unui Dinamo, cele 9 puncte în urma locului 2, respectiv cele 14 până la lider, transformă povestea într-o parodie, eventual într-o glumă din cele atât de amuzante pe care doar Borcea le poate produce (v-o amintiți p-aia cu „lăsați-ne să ne pregătim pentru ” pe care am auzit-o vreo câțiva ani la rând?) și de care, desigur, tot el, și numai el, râde. Noi, ăștialalți, care n-avem umorul atât de evoluat, dacă nu putem râde de ele (glumele), atunci râdem de ei (conducători) că de jucători ne e doar milă. Mai ales de Lobonț (că alți jucători adevărați nici că se mai arată prin lot, de când s-au cărat și Radu Ștefan, și Niculescu) care însă are șansa de a fi titular fără concurență la Națională, întrucât cu o apărare așa de proastă va fi solicitat în permanență și deci menținut în formă maximă. Alături de Borcea, constatăm că mai există cel puțin încă un caz patologic: domnul Iancu, patronul-cerșetor (de fonduri municipale) al Politehnicii Timișoara. Și el se vede campion, deși nu are decât 3 puncte mai mult decât Borcea și haita. Se burică zicând că are bilanț pozitiv în urma disputării ambelor partide cu CFR Cluj. Așa o fi. Dar pare să fie lovit de amnezie pe termen scurt, din moment ce uită că ai lui au luat 5 bucăți acum vreo 2 săptămâni de la Nimeni din Liga 14 a unei țări încă neomologate. Aaa, n-am zis nimic despre celălalt lătrat, cel de la Steaua. Lăsați, că mai sunt doar vreo două zile până ia bătaie de la Poli Iași, că tare s-a-nfuriat Ionuț Popa când l-a auzit pe tembel vorbind numai despre meciul din etapa următoare, cu CFR. „Da’ noi nu existăm?”, a întrebat Popa. Iar răspunsul, vă jur, îl dă tot el. Începe balul.