Încălzirea globală ar putea atinge 7 grade în 2100, cu mult mai mult decât se prevăzuse
Încălzirea globală ar putea atinge 7 grade în 2100, o valoare mai mare decât cea prevăzută, susțin 24 de climatologi de renume, care subliniază, înaintea conferinței ONU de la Copenhaga, necesitatea unor acțiuni rapide și eficiente, relatează AFP.
Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, în Germania, a publicat marți un document de 64 de pagini, reprezentând o sinteză a unor lucrări științifice asupra modificărilor climatice apărute de la cel de-al patrulea raport al Grupului Interguvernamental de Experți asupra Climei (GIEC, 2007) și până în prezent, însoțit de un apel la acțiune.
„Temperatura medie a aerului va crește cu o valoare cuprinsă între 2 și 7 grade în 2100, în raport cu perioada preindustrială”, potrivit autorilor acestui document.
Creșterea cu 40 la sută a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), între 1990 și 2008, face și mai dificilă atingerea obiectivului stabilit în iulie de mai mulți lideri din țările dezvoltate și emergente cu privire la limitarea la 2 grade a încălzirii globale.
„Fiecare an de întârziere a trecerii la acțiune crește șansele ca încălzirea să depășească 2 grade Celsius”, au avertizat aceștia.
Potrivit lui Hans Joachim Schellnhuber, directorul Institutului din Potsdam și membru al GIEC, raportul este „un ultim apel al oamenilor de știință adresat negociatorilor privind modificările climatice din 192 de țări, care trebuie să prindă ultimul tren al protecției climei de la Copenhaga”, între 7 și 18 decembrie.
„Aceștia trebuie să afle adevărul despre încălzirea globală și riscurile fără precedent pe care le implică”, a subliniat Schellnhuber.
Adresat celor care încă s-ar mai îndoi asupra originii umane a încălzirii globale, documentul de la Potsdam arată că, în ultimul sfert de secol, temperaturile medii au crescut cu 0,19 grade pe deceniu, ceea ce corespunde perfect prevederilor calculate pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră.
Unul dintre efectele cele mai alarmante ale schimbărilor care vor urma implică multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme, fie că este vorba despre nivelul temperaturilor (caniculă), fie al precipitațiilor (secete, inundații).
Un alt efect privește creșterea nivelului mărilor.
„Valoarea creșterii actuale a nivelului mărilor”, de 3,4 milimetri pe an în timpul ultimilor 15 ani, „este superioară cu 80 la sută previziunilor trecute ale GIEC”, potrivit climatologilor.
În locul unui interval cuprins între 18 și 59 de centimetri de creștere, experții estimează, în prezent, că dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, topirea calotelor glaciare va provoca o creștere a nivelului apelor cuprinsă între unul și doi metri până la sfârșitul acestui secol.
Topirea banchizei arctice, cu 40 la sută mai rapidă decât calculele GIEC, arată că oceanele absorb mai multă căldură de la Soare, lucru care, în schimb, va accelera topirea ghețurilor maritime.
Dacă nu sunt create măsuri eficiente, mai multe ecosisteme vor suferi daune ireversibile, subliniază raportul.
Despădurirea și seceta, mai severe în Amazonia, ar putea, astfel, în câteva decenii, să transforme cea mai mare pădure tropicală din lume în savană. Acest adevărat plămân verde al planetei va deveni, atunci, un mare producător de CO2.
Pentru a limita încălzirea la 2 grade, este necesar ca emisiile să înceteze să mai crească între 2015 și 2020, și să scadă, ulterior, în mod rapid. „Este necesar să se ajungă la o societate mondială «decarbonatată», cu zero emisii de CO2 și alte gaze cu efect de seră pe termen lung, până la sfârșitul secolului”, speră climatologii.
