Lista indivizilor care au ajuns în spatele gratiilor în dosarul rețelei de trafic de migranți, anihilată recent la Suceava, cuprinde încă un nume, după ce, marți seară, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dus în fața judecătorilor cu propunere de arestare preventivă încă un individ acuzat că face parte din această grupare.
Între timp, însă, din lotul celor 13 suspecți arestați pentru constituire, organizare, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți, șase dintre ei au fost scoși din beciurile Poliției, judecătorii Curții de Apel Suceava luând hotărârea ca aceștia să fie cercetați în libertate, interzicându-le doar să nu părăsească țara fără încuviințarea anchetatorilor.
În urmă cu două zile, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava au reținut alți doi membri ai rețelei specializate pe traficul de migranți, pe relația Republica Moldova-Ucraina-România-Ungaria-Italia sau alte țări din Spațiul Schengen.
Față de unul dintre cei doi, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din municipiul Dorohoi, procurorii DIICOT au dispus măsura preventivă a obligativității de a nu părăsi localitatea, pe o durată de 30 de zile. Celălalt individ, însă, Gheorghe Bratu, 42 de ani, cetățean moldovean, a fost dus marți seară în fața instanțelor de judecată, judecătorii hotărând arestarea preventivă a respectivului.
„Cercetările sunt continuate în colaborare cu autoritățile ungare și italiene, în vederea stabilirii întregii activități infracționale, identificării și tragerii la răspundere penală a tuturor participanților”, se precizează într-un comunicat al DIICOT Suceava.
20 de indivizi, puși sub acuzare de procurorii DIICOT Numărul indivizilor puși sub învinuire de procurorii DIICOT Suceava în acest dosar a ajuns la 20 (dintre care 12 cercetați în stare de libertate), toți aceștia fiind acuzați că au organizat transportul a nu mai puțin de 15 grupuri de migranți, însumând peste 100 de persoane, pentru fiecare transport moldovenii și ucrainienii care vroiau să ajungă în Occident, plătind între 2.000 și 4.000 euro.
Migranții, cetățeni moldoveni și ucraineni, intrau legal în România, de unde erau preluați de membrii români ai grupărilor, care îi cazau și le procurau documente de identitate românești autentice, ce aparțineau unor persoane cu fizionomii asemănătoare, sau falsificate.
Aceștia erau scoși ilegal din țară și transportați spre Europa de Vest, fie prezentând organelor de control documentele obținute in condițiile descrise, profitând de lejeritatea controlului pe care autoritățile străine îl efectuează cetățenilor români, fie ascunși în diverse autovehicule (în special TIR-uri), care efectuau transporturi internaționale de mărfuri spre țări din Spațiul Schengen.





