În România, aproximativ 545.000 de persoane suferă de sindromul de apnee în somn și doar zece la sută de pacienți beneficiază de tratament, care nu este compensat de către stat, această afecțiune având un grad de mortalitate foarte ridicat.
Vineri, a avut loc deschiderea oficială a Laboratorului de Somnologie în cadrul Spitalului de Pneumofiziologie Palazul Mare Constanța. Valoarea investiției se ridică la 15.000 de euro, principalul scop al laboratorului fiind diagnosticarea Sindromului de Apnee în Somn.
Apneea în somn reprezintă o afecțiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperea temporară a respirației. Cei care suferă de apnee în somn prezintă opriri ale respirației în mod repetat în timpul somnului, pe o perioadă de cel puțin zece secunde. Numărul episoadelor apneice variază de la 5 la 50 într-o oră de somn. În România, există aproximativ 545.000 de potențiali pacienți, dintre care zece la sută se află în București.
Cu o frecvență situată între 2 și 4% în masa populației, apneea în somn netratată, care este asociată cu o paletă complexă de co-morbidități, are un grad de mortalitate foarte ridicat.
Potrivit doctorului Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumonologie, apneea în somn nu trebuie confundată cu sforâitul sau roncopatia, simptom de competența medicului ORL-ist. „Aproximativ 70-80 la sută din populația peste 45 de ani din țara nostră sforâie în timpul somnului, și acest lucru nu înseamnă că suferă de apnee în somn. Doar când este asociat cu pauze respiratorii putem vorbi de această afecțiune”, a spus el.
Complicațiile apneei în somn netratate pot fi foarte grave, precum accidente rutiere, casnice, moarte subită în somn, hipoventilare diurnă, hipertensiune pulmonară, atacuri ischemice crebrale, scăderea libidoului.
Simptomele nocturne ale apneei în somn sunt sforăit intens, somn agitat, tresăriri nocturne, microtreziri repetate, aritmii cardiace, nicturie, iar cele diurne sunt somnolența excesivă, cefalee matinală, dureri precordiale, deteriorare intelectuală.
Statisticile internaționale arată că pacientul tipic cu SAS este bărbat – apneea în somn este de cinci ori mai frecventă la sexul masculin, iar la femei apare de regulă la vârsta menopauzei – are între 30 și 60 de ani, suferă de obezitate – 70% dintre pacienții cu SAS, fumează și are tulburări de somn, des identificate prin sforăit și somnolență în timpul zilei.
Tratamentul SAS costă între 800 și 2.500 de euro pe lună, în multe țări fiind compensat în proporție de 50 până la sută la sută. Nu este și cazul României, unde sub zece la sută din pacienți beneficiază de tratament, restul neavând contextul financiar care să permită susținerea lui.
Diagnosticarea SAS se face prin două metode: poligraf și polisonografie. Una dintre metodele de tratament este conectarea la un aparat pentru presiune continuă pozitivă, care prin intermediul unei proteze respiratorii, împinge aerul și ține deschise căile respiratorii superioare, corectându-se apneea și sforăitul. Prețul unei măști este între 100 și 300 de euro, în timp ce închirierea aparatului este între 100 și 190 de de lei pe lună.
În România, primul laborator de somnologie a fost înființat în anul 1996. În prezent există în jur de 25 de laboratoare atât în centrele universitare consacrate, cât și în orașele mari din țară. În Germania există peste 300 de laboratoare pentru diagnoza diverselor forme de patologii ale somnului.
Laboratorul deschis vineri la Constanța este al doilea din județ, primul fiind înființat în urmă cu un și jumătate. În această perioadă, au fost analizate cazurile a 104 pacienți, dintre care 70 au fost diagnosticați cu apnee. Dintre aceștia doar trei urmează permanent tratamentul, în România existând un deficit educațional privind consecințele acestei afecțiuni în lipsa tratamentului.
