La Centrul Cultural din localitatea Vama s-a desfășurat joi, 5 februarie 2026, o manifestare cultural-comemorativă menită să recupereze memoria unui om al locului: acordarea titlului de cetățean de onoare post mortem artistului bucovinean Traian Gabriel Ojog.
Deschiderea și moderarea întâlnirii evocative au fost asigurate de prof. Marian Călinescu, președintele Cenaclului „Nectarie” din Vama, care, după salutul de bun venit și prezentarea succintă a scopului reuniunii, a oferit cuvântul primarului comunei, domnul Tiberius Lucuțar.
Acesta și-a început discursul mulțumind grupului de inițiativă care a militat pentru acordarea distincției și a mărturisit că, deși l-a cunoscut îndeaproape pe Traian Gabriel Ojog doar pentru o perioadă relativ scurtă, între ei s-a legat rapid o prietenie sinceră. A pus această apropiere pe seama firii deschise a celui omagiat, a disponibilității sale de a sări mereu în ajutorul celorlalți și a bunătății care îl făcea iubit de întreaga comunitate.
Edilul a subliniat că îi va simți lipsa în activitatea administrativă și a considerat gestul distincției drept unul necesar, „pentru ca Traian Gabriel Ojog să rămână mai mult și mai bine în memoria tuturor locuitorilor comunei”. În semn de recunoștință, a înmânat placheta și diploma de cetățean de onoare mamei îndurerate, Felicia Ojog, care le-a primit cu ochii în lacrimi, copleșită de emoție. Momentul a fost întregit de oferirea unui buchet mare de flori de către Lucian Ciocan, tânărul director al Centrului Cultural Vama și principalul inițiator al acestui demers. Imediat după aceea, un buchet de flori a fost oferit și doamnei Georgeta Pircu, cea care i-a fost mulți ani parteneră de viață, l-a îngrijit până în ultimele clipe și l-a însoțit, alături de mama sa, pe ultimul drum.
După discursul primarului, din rândul publicului a luat cuvântul, vizibil emoționat, domnul Nicolae Ciocan, fost director al Centrului Cultural Vama. Acesta a evocat lunga și rodnica sa colaborare cu Traian Gabriel Ojog, întinsă pe parcursul a nu mai puțin de 33 de ani, o prietenie clădită în jurul muncii pentru cultură și pentru folclorul bucovinean. Și-l amintește și astăzi ca la începuturi, în anul 1992, când a urcat pentru prima dată pe scenă la concursul de folclor „Flori de Bucovina”, desfășurat la Vatra Moldoviței, unde a câștigat marele premiu – moment care avea să-i deschidă un drum statornic în viața artistică.
Despre cel evocat, Nicolae Ciocan a mai spus că i-a fost cel mai devotat partener în organizarea și desfășurarea evenimentelor culturale, omul pe care se putea baza oricând, care răspundea mereu „prezent” la deplasările prin țară, fără să pună preț pe bani, ci doar pe bucuria de a dărui publicului cântec și tradiție. Plecarea sa timpurie i-a lăsat un gol imens în suflet, iar amintirea sa nu va putea fi ștearsă.
Fiul acestuia, Lucian Ciocan, tânărul director al Centrului Cultural Vama, a luat apoi cuvântul cu emoție stăpânită. A mărturisit că s-a preocupat personal de aducerea cărților și a costumelor populare ale lui Traian Gabriel Ojog, iar prin bunăvoința doamnelor Felicia Ojog și Georgeta Pircu, aceste mărturii de suflet au intrat în patrimoniul Centrului Cultural, pentru a păstra vie amintirea celui dispărut. Lucian Ciocan a schițat o succintă fișă biografică a celui omagiat și a făcut referiri personale la amintirile din copilărie, mărturisind că personalitatea lui Traian Gabriel Ojog i-a modelat ambiția și atașamentul față de valorile culturale pe care acesta le promova cu pasiune.
Bogdan Faraon, muzician și director al Școlii Gimnaziale „Iorgu G. Toma” din Vama, a evocat câteva dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie legate de Traian Gabriel Ojog și l-a amintit ca pe sufletul manifestărilor culturale desfășurate împreună cu Ansamblul „Cetina”. A subliniat că dispariția sa reprezintă o pierdere grea pentru întreaga comunitate și a precizat că, în calitate de consilier local, a susținut cu convingere acordarea titlului de cetățean de onoare: „Măcar atât să putem face pentru el, la câte a făcut dânsul pentru comunitatea noastră; titlul acesta îl merită pe deplin”. La final, a dezvăluit intenția de a organiza un spectacol care să poarte numele celui evocat, ca semn de prețuire și continuitate a muncii sale artistice.
Am evocat apoi, prin cuvintele mele, o reflecție a lui Alexandru Paleologu: „Posteritatea nu se înșală decât în omisiunile ei, dar nu va consacra niciodată false valori”, subliniind că adevărata măsură a unui om o înțelegem adesea abia după plecarea sa. Mi-am împărtășit propria experiență de apreciere a lui Traian Gabriel Ojog, rememorând întâlniri scurte, dar suficiente pentru a descoperi un om de delicatețe sufletească, mereu gata să ajute, implicat în viața cetății și dedicat promovării culturii bucovinene.
Pictorul Florin Buciuleac, venit special din Iași împreună cu o delegație a editurii „Vasiliana”, a mărturisit că gestul Primăriei Vama l-a impresionat profund. A subliniat altruismul celor care l-au cunoscut pe Traian Gabriel Ojog și au dorit să fie prezenți pentru a-i fi alături. Îl cunoștea din vacanțe și weekenduri petrecute la Câmpulung și și-a dat seama rapid că avea de-a face cu un om de cultură, ceea ce a legat prietenia lor pentru totdeauna. Florin Buciuleac a spus că a rămas consternat la vestea morții sale, întrucât vorbiseră cu doar o zi înainte.
Doctorandul Rareș Busuioc, prezent pentru a prezenta ecourile din Târgul Ieșilor, a apreciat gestul comemorativ ca „o recunoștință pentru o valoare strâns legată de cultura și tradițiile acestei comunități”, transmitând totodată mesajul tatălui său, Florentin Busuioc, directorul Editurii „Vasiliana”, care își amintește de Gabi „ca de un om rotund, perfect sferic, simetric din orice unghi… o sferă a echilibrului și armoniei, plin de entuziasm molipsitor, finețe, melancolie și simțire rafinată”.
Medicul neurochirurg Diana Hodorog, din Iaşi, a mărturisit că l-a cunoscut ca pe un om frumos, „cântând și recitând cu tot sufletul său de bucovinean”, iar vestea dispariției sale a întristat-o profund. Prezentă la manifestare, a constatat cu bucurie că prin felul în care este evocat, Gabi trăiește mai departe în memoria comunităților pe care le-a slujit.
Profesorul de istorie Petrică Ciocan a vorbit despre aprecierea sa pentru oamenii scenei care ard pentru ceilalți și a amintit că Traian Gabriel Ojog era „un vulcan, o personalitate complexă”, care vorbea cu naturalețe despre moarte și lucrurile veșnice, înscriindu-se, după opinia sa, în curentul cultural geomantic.
Soprana și prezentatoarea Diana Ivașcu a subliniat că titlul acordat reprezintă „un gest de recunoștință sinceră pentru un om care a trăit cu Bucovina în suflet”. Ea a evocat mentoratul său pe scenă, amintind că a învățat că a fi prezentator înseamnă „nu doar să vorbești, ci să și asculți și să susții”. Diana Ivașcu a conchis că ceea ce a dăruit rămâne „în oameni, în valori, în felul în care ducem mai departe ce ne-a învățat el”.
Profesorul de biologie Lazăr Constantin l-a amintit ca pe un tip hâtru, care „s-a lăsat de pădurărie pentru că acolo vocea lui nu se auzea suficient”, decizie inspirată, deoarece a devenit un bard al Bucovinei. Costel Simirea și Radu Stancu au apreciat organizarea manifestării și apropierea publicului, subliniind că amintirea lui Traian Gabriel Ojog va continua să dăinuie, discret și statornic, în inimile celor care l-au cunoscut.
Tânărul Cezar Ungureanu, vorbind în numele familiei, a evidențiat latura sa de om al cuvântului scris, pasionat de manuscrise și memorii, dar și dragostea pentru Vama, Bucovina și românismul, pe care le-a slujit cu discreție și credință neclintită.
Cea mai emoționantă mărturie a fost a Georgetei Pircu, care a zugrăvit omul dincolo de scenă: senin, cald, cu zâmbetul mereu la îndemână, dorind ca amintirea lui să rămână legată de bucuria faptelor bune dăruite comunității. Ea a donat cărțile și costumul său popular Centrului Cultural Vama, astfel încât fiecare pagină citită să îl aducă din nou aproape de oameni, „ca o întâlnire peste timp cu cel care le-a strâns o viață întreagă”. A mulțumit tuturor celor implicați, amintind cu emoție pe cei care l-au numit mentor și sprijin la început de drum, și a evocat proiectele sale de istorie, dar și lucrarea neterminată despre „Stâlpul lui Vodă”, semn că gândul și inima sa au rămas neclintite la Vama.
Sub bagheta atentă a moderatorului Marian Călinescu, cuvântul de încheiere i-a revenit mamei celui comemorat, Felicia Ojog. Cu glasul frânt și ochii în lacrimi, a mulțumit tuturor celor care i-au fost alături fiului său, vorbind despre prețuirea și recunoașterea primite pentru talentul și dragostea cu care a slujit costumul și cântecul popular. „Acest titlu este un omagiu pentru toată strădania lui și înseamnă foarte mult pentru mine, ca mamă”, a spus printre lacrimi.
Astfel, într-o după-amiază de februarie, Centrul Cultural din Vama a devenit un loc al memoriei vii, unde lacrimile s-au amestecat cu zâmbete, iar dorul cu recunoștința. Dincolo de flori și diplome, s-a simțit că Traian Gabriel Ojog continuă să adune oameni și amintiri, iar titlul de cetățean de onoare devine o promisiune: dragostea, talentul și dăruirea sa pentru Bucovina vor rămâne vii în cei care îi urmează pașii. În acele momente, Vama întreagă a părut o familie unită de amintirea unui suflet care a făcut bucuria altora să dăinuie – adevărata sa nemurire.
Vasile Aioanei
