O nouă specie este descoperită, în medie, la fiecare trei zile, în Amazonia, potrivit unui raport realizat de World Wildlife Fund – prezentat marți la Nagoya (Japonia) -, care trage, totodată, un semnal de alarmă asupra riscului de dispariție a biodiversității din această regiune, informează AFP.
O specie de broscuțe care prezintă în zona capului desene surprinzătoare în forma unor flăcări, un papagal cu gâtul golaș, al cărui corp este acoperit cu pene strălucitoare, și o anaconda cu o lungime de patru metri fac parte dintre speciile descoperite în Amazonia în ultimele decenii.
Între 1999 și 2009, peste 1.200 de specii noi au fost identificate în această regiune, se afirmă în raportul „Amazonia vie”, prezentat la Nagoya, la cea de-a 10-a ediție a Convention on Biological Diversity (CBD).
Din acest inventar uimitor fac parte mai multe descoperiri recente făcute în vastul bazin amazonian, care se întinde pe teritoriile a nouă state: 637 de specii de plante, 257 de specii de pești, 216 specii de amfibieni, 55 de specii de reptile, 16 specii de păsări și 39 de specii de mamifere.
Un exemplar uriaș de pește-pisică a fost descoperit în 2005 în fluviul Amazon. Un alt exemplar al acestei specii, măsurând 1,5 metri și cântărind 32 de kilograme, a fost capturat în 2007 în Venezuela.
Printre reptile, o nouă specie de broască țestoasă, 28 de specii de șerpi și 26 de specii de șopârle au fost descoperite în ultimul deceniu.
Descoperirea, în 2002, a papagalului cu gât golaș a reprezentat o veritabilă surpriză pentru comunitatea științifică internațională, cercetătorii întrebându-se cum a fost posibil faptul ca o pasăre cu un penaj atât de intens colorat și de o talie atât de mare să nu fi fost identificată până atunci.
Un delfin de râu din Bolivia, șapte specii de maimuțe, două specii de porci-spinoși, opt specii de șoareci și cinci specii de șobolani fac parte dintre noile specii identificate în Amazonia în ultimul deceniu.
„Această regiune, incredibil de bogată, este acum supusă presiunilor, din cauza activităților umane. Peisajul se transformă cu mare viteză”, a declarat Francisco Ruiz, coordonatorul acestui raport World Wildlife Fund (WWF).
După multe secole, în care activitățile umane au avut un efect limitat asupra mediului, omenirea a cauzat distrugerea a cel puțin 17% din pădurea tropicală amazoniană, de-a lungul ultimilor 50 de ani.
Extinderea suprafețelor protejate pe întreaga planetă până în anul 2020 este unul dintre punctele aprig negociate la Nagoya, unde sunt prezenți, pentru 10 zile, reprezentanți din 193 de țări.
În prezent, 13% din suprafața terestră și 1% din zonele oceanice de pe Terra beneficiază de statutul de arie protejată.
Mai multe grupuri de state, inclusiv UE, au propus creșterea semnificativă a acestor cifre. Una dintre propunerile dezbătute luni – 20% pentru suprafețele terestre și 10% pentru cele oceanice, până în anul 2020 – nu s-a bucurat de consensul participanților, China și India în special exprimându-și rezervele față de această inițiativă.
