Parlamentarii europeni au votat, ieri, o propunere legislativă privind simplificarea procedurilor pentru imigranții care solicită drept de ședere și de lucru în statele membre ale UE, permisele urmând să fie obținute printr-o procedură administrativă unică.
Propunerea de directivă privind „permisul unic” prevede că lucrătorii din state non-UE ar trebui să aibă drepturi egale cu cetățenii Uniunii în ceea ce privește condițiile de lucru.
„Acest proiect legislativ va simplifica procedurile atât pentru imigranți, cât și pentru angajatorii lor prin obținerea permiselor de muncă și de ședere printr-o singură procedură administrativă. Propunerea legislativă, adoptată cu 311 voturi «pentru», 216 «împotrivă» și 81 abțineri, va reduce birocrația și va simplifica procedurile administrative pentru imigranții care solicită drept de ședere și de lucru în statele membre ale UE. Potrivit acestei legislații, aceștia vor putea să obțină permisele de ședere și de muncă printr-o procedură administrativă unică”, informează PE.
Propunerea legislativă prevede că lucrătorii extracomunitari vor beneficia de o serie de drepturi comparabile cu cele ale lucrătorilor europeni, mai ales în ceea ce privește salarizarea, sănătatea și siguranța la locul de muncă, programul de lucru și dreptul la concediu.
„Decizia de admisie a lucrătorilor din statele terțe pe teritoriul și pe piața de muncă a statelor membre, inclusiv contingentele de admisie, rămâne în continuare o decizie națională. Statele membre vor trebui să precizeze de asemenea în permisul de rezidență – în scopul unui control mai bun al imigrației – informațiile legate de dreptul de muncă și să nu emită documente suplimentare în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă al PE.
Aceste noi reglementări europene comune se vor aplica cetățenilor statelor terțe care doresc să se stabilească și să lucreze într-un stat membru UE sau care locuiesc deja în mod legal într-unul din aceste state și nu vor fi aplicabile angajaților companiilor multinaționale care vin să lucreze într-unul din sediile companiei în UE, așa numitele „persoane transferate în cadrul societății”.
De asemenea, sunt excluși și lucrătorii sezonieri, pentru aceștia urmând să se adopte directive europene separate. Mai sunt exluși și rezidenții pe termen lung sau refugiații, deoarece sunt supuși altor reglementări europene.
Directiva nu se va aplica nici „lucrătorilor detașați”, dar acest lucru nu ar trebui să împiedice, potrivit inițiatorilor, resortisanții unei țări terțe cu ședere legală și angajați legal într-un stat membru care sunt detașați într-un alt stat membru să beneficieze în continuare de egalitate de tratament cu cetățenii statului membru de origine pe durata detașării lor, în ceea ce privește condițiile de angajare.
„Statele membre pot decide să limiteze accesul la servicii de securitate socială, cu excepția celor care sunt deja angajați sau care au lucrat deja în UE cel puțin șase luni și care sunt înregistrați ca șomeri. Referitor la indemnizațiile familiale, statele membre pot de asemenea să decidă aplicarea doar asupra acelor lucrători care dețin un permis de muncă de mai mult de șase luni”, se mai precizează în comunicat.
Lucrătorii non-UE pot solicita beneficii fiscale în statul membru de reședință, iar membrii familiei acestora pot beneficia de acestea doar dacă cei din urmă trăiesc în același stat membru.
De asemenea, lucrătorii din statele terțe vor avea dreptul să primească drepturile de pensie la reîntoarcerea în țările lor, în aceleași condiții și la același nivel ca resortisanții statelor membre în cauză atunci când se mută în aceeași țară terță.
„Dreptul la educație și formare ar putea fi limitat pentru lucrătorii din statele terțe care au sau au avut un loc de muncă. Persoanele rezidente pe teritoriul UE pentru studii ar trebui de asemenea excluse de la aplicarea acestei legislații, iar persoanelor care solicită accesul la studii universitare și postliceale care nu au legătură directă cu activitatea concretă desfășurată la locul de muncă li se poate solicita o probă de cunoaștere corespunzătoare a limbii”, precizează PE.
Amendamentele depuse de deputații europeni vor fi analizate de Consiliul de miniștri pentru Justiție și Afaceri interne. Marea Britanie, Irlanda și Danemarca nu iau parte la procesul legislativ privind această directivă.
