O importantă colecție de istorie și artă veche, cu piese obținute în urma săpăturilor arheologice, țesături din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, veșminte din sec. XVIII sunt depozitate în clisiarnița Mănăstirii Probota, în așteptarea zilei când vor fi expuse în vitrine în cadrul unui muzeu.
În zestrea mănăstirii, în cutii de carton și de sticlă, pe rafturi sau direct pe jos se află piese vechi din lemn, argint, ceramică, bronz sau textile, unele unice, precum pălăria din fir metalic, caracteristică a modei secolului al XVI-lea și cunoscută până acum doar prin intermediul unor prezentări iconografice, un set de piese de podoabă de o remarcabilă valoare artistică, veșminte, cărți religioase, icoane din secolele XV-XIX- unele bine păstrate, altele la care pe lemn se mai pot distinge doar aura și picioarele sfinților.
De multă vreme, maica stareță Marina Țurcanu încearcă să amenajeze în clisiarniță un muzeu, dar până acum nu a reușit. Își prezintă comorile cu durerea că acestea nu pot fi expuse în condiții optime, astfel ca un număr cât mai mare de oameni să se poată bucura de frumusețea lor. Întrebată cum este asigurată paza colecției de istorie și artă, maica stareță oftează și spune: „un lacăt și Dumnezeu, El ne păzește pe toți”.
De altfel, obiectele de valoare pe care le au în responsabilitate sunt o sursă de îngrijorare permanentă pentru călugărițele de la Probota, mai ales de când au constatat că sacralitatea locului și statutul de monument al patrimoniului mondial UNESCO nu a împiedicat hoții să fure chiar din curtea mănăstirii: de la fântâna Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș, a fost furată găleata și cuiul de la tambur! Maicile au anunțat poliția, dar până acum nu au primit nici un răspuns.
Legea cere ca monumentele să aibă pază cu jandarmi
Conform legii, toate monumentele UNESCO ar trebui să aibă asigurată paza cu jandarmi, însă, din informațiile noastre, acest lucru nu se întâmplă la nici unul din cele șapte obiective UNESCO din județ. În cel mai fericit caz, la unele mănăstiri există un paznic de noapte sau a fost instalat un sistem de alarmă, dar din păcate nu este suficient pentru descurajarea tâlharilor.
Probota este printre primele mănăstiri din Moldova cu frescă exterioară, pictată atât în interior, cât și în exterior în 1532. A fost construită de Petru Rareș, în 1530, cu scopul de a fi necropolă voievodală și a fost înzestrată de domnitor cu veșminte, argintărie, cărți și moșii. La Probota se mai află 21 de pietre tombale epigrafe, realizate între 1464-1640, de o remarcabilă valoare documentară și artistică, expuse în biserica mănăstirii. În camera mormintelor sunt îngropați Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Elena, soția lui Petru Rareș și urmașii lor. Tot aici este și mormântul lui Petru Rareș, dar în timpul săpăturilor arheologice s-a constatat că este gol.
