Ianuarie – Gerar

Denumirea populară a lunii ianuarie, Gerar, vine de la gerul mare ce caracterizeaza această lună. Luna debuteaza cu o serie de sărbători religioase cum ar fi Sfântul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza, Sfântul Ioan Botezătorul, care mai este numit și „Udatul Ionilor” și care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Sfintii Trei Ierarhi,Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur (Trisfetitele), sunt sărbătoriți pe la sfârșitul lunii, adică pe 30 ianuarie. Se spune că în această zi sunt interzise toate activitățile casnice. Această sărbătoare se ținea mai ales la casele unde erau fete de măritat, pentru norocul lor.
Sânpetrul Lupilor (16 ianuarie)
Sf. Petru este patronul lupilor, care sunt câinii lui. El îi adună în această noapte și le spune ce anume trebuie să mănânce și de unde. Lupii nu au voie să atace oamenii decât în perioada cuprinsă între Sf. Andrei și Bobotează. Se spune că atunci când urlă lupii, ei îl roagă pe Sf. Petru să le distribuie prada. Legenda spune că lupul a fost făcut de drac, de aceea este atât de fioros. Însă, neputându-l face să se miște, acesta l-a dăruit lui Dumnezeu, care i-a spus lupului să fugă după drac. Apoi, Dumnezeu a facut lupul cadou Sfântului Petru. Această zi constituie chiar mijlocul iernii. Pe țăranii care cinstesc această zi, Sf. Petru îi ferește de boală și închisoare și le dă noroc la vite și la albine.
Atanasiile (16-17 ianuarie)
Această denumire a rezultat din combinarea numelui Sf. Antonie cel Mare cu cel al Sf. Atanasie, sfinți numiți de popor Anton și Tănase de Ciuma. Sărbătoarea este ținută pentru sănătate, în special pentru copii.
Circovii de iarnă (16-18 ianuarie)
Aceste zile coincid cu mijlocul unui anotimp de 6 luni, începând de la Sf. Dumitru (26 octombrie), până la Sf. Gheorghe (23 aprilie). Circovii sunt divinități periculoase, numite „fulgerătoarele”. Ele aduc trăsnete, fulgere, grindină, boli, foc și lupi.
Filipii de iarna (29-31 ianuarie)
Ca și Circovii, Filipii sunt zeități în legătură cu care nu s-au păstrat foarte multe credințe. Se știe că și ei, ca și Sf. Petru, sunt patroni ai lupilor.
Există Filipii de Iarnă și Filipii de Toamnă. Perioada cuprinsă între aceste două sărbători este perioada de împerechere a lupilor. Filipii de iarnă sunt ținuți în special de femei, tânăra nevastă „primind Filipii” de la soacra sa.
Sărbătoarea este ținută în primul rând în casele de păstori sau de către țăranii care au vite. Totuși, sărbătoarea este bine să fie ținută oricum, pentru că lupii provoacă pagube mari. Din acest punct de vedere este mai temut decât ursul, pentru că omoară întotdeauna mai mult decât mănâncă. În aceste zile nu se coase, nu se spală pe cap și nu se dă cu împrumut, pentru că altfel lupii vor mânca vitele. (Calendar popular românesc)