Acordul cu FMI s-ar putea suspenda sau chiar se va rupe definitiv dacă nu se fac progrese semnificative în măsurile de reformă în următoarele două luni, a declarat deputatul PDL Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor, la finalul discuțiilor cu experții FMI, CE și Băncii Mondiale.
„Parlamentarii de la putere și-au schimbat tonul (după ieșirea presei -n.r.), au devenit mai concilianți, pentru că și-au dat seama că nu mai sunt la televiziune, și au spus că este bine că se prelungește actualul acord și se va face un alt acord (…) Dar cele trei organisme doresc angajamente ferme (…) Dacă în următoarele două luni nu se văd progrese semnificative, putem vedea suspendarea sau chiar ruperea acordului (…) Guvernul a cerut prelungirea, dar în momentul în care se aprobã în board, reformele structurale trebuie realizate, cu privatizãrile, cu CFR Marfã”, a spus Ialomițianu imediat la finalul întâlnirii misiunii FMI, CE și BM cu parlamentarii din Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților.
El a explicat că la începutul întâlnirii discuțiile au fost mai tensionate întrucât foarte mulți dintre parlamentarii de la putere se găsesc în continuare în campanie electorală și „există foarte multă ipocrizie” în declarațiile publice, întrucât toți știu cât de important este acordul cu FMI.
„Au criticat și majorarea TVA (la începutul discuțiilor – n.r.), dar actualul buget este construit pe TVA majorat, de 24%”, a adăugat Ialomițianu.
Fostul ministru al Finanțelor a arătat că niciuna dintre promisiunile electorale nu a fost acceptată de Fondul Monetar Internațional, sugerând că, de fapt, autoritățile nici nu au îndrăznit să propună vreuna dingtre măsurile de reducere a fiscalității.
La începutul discuțiilor, președintele Comisiei de buget din Camera Deputațiilor, liberalul Dan Radu Rușanu, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse și pentru cum s-a derulat precedentul acord, în replicã șeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, afirmând că acuzele sunt fără temei și a cerut ieșirea presei.
După încheierea întâlnirii, Rușanu a făcut cu totul alte declarații, arătând că întrg spectrul politic susține acordul cu FMI, care conferă credibilitate României în fața investitorilor străini și permite statului să se împrumute la costuri scăzute.
„Și puterea și opoziția am fost de acord că este necesar pentru România prelungirea acordului pentru a recăpăta încrederea investitorilor străini și a ne împrumuta ieftin de pe piețele externe (…) Toți am fost de acord că trebuie să continuăm privatizările celor cu pierdere, CFR Marfă… Dar, ca o idee personală, am spus că nu este momentul oportun că privatizăm societățile care au profitabilitate, dar care sunt căpușate. Trebuie eficientizate, să le pșui niște ținte de eficientizare clare”, a declarat Rușanu la finalul întâlnirii.
El a precizat că toate aceste aspecte vor fi discutate la următoarea vizită a experților FMI, în martie – aprilie, când aceștia ar urma să revină la București pentru a verifica stadiul implementării măsurilor discutate în această misiune.
Rușanu a povestit că experții FMI au explicat măsura de listare a 15% din titlurile Transgaz prin nevoia de investiții la nivelul acestei companii, în condițiile în care statul nu dispune de resursele necesare, dar liderul PNL nu s-a arătat convins de acest argument. El a precizat însă că statul va rămâne în continuare cu 67% din titlurile companiei.
„Suntem de acord cu toate privatizările societăților cu capital de stat care aduc pierdere”, a conchis Rușanu.
La începutul discuțiilor cu experții instituțiilor financiare internaționale Rușanu a fost foarte vocal împotriva măsurilor cerute de FMI și a acrodului care s-a derulat începând cu 2009.
„Noi am mai facut privatizări, să nu spun sub presiunea, sun influența instituțiilor financiare internaționale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se știe ca statul este cel mai prost administrator, noi am făcut privatizări, dar nu s-au făcut investițiile promise (…) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France și E.ON Gaz, nu s-au fãcut investițiile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca înainte, când erau la stat, pentru că aceste companii au sacrificat investițiile și calitatea serviciilor pentru profituri, și au obținut profituri cu două cifre (…) Am înlocuit monopolul de stat cu cel privat (…) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON…”, a spus Dan Radu Rușanu la începutul discuțiilor cu delegația FMI.
El a continuat să critice instituția financiară internațională pentru programul derulat începând cu 2009, arătând că s-a făcut o „greșeală enormă” în cadrul înțelegerii din urmă cu patru ani.
„Orice student la economie știe că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele și taxele. Creșterea TVA la 24% și tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creștere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI, dar, citez: «Au fost acceptate de noi»”, a completat Rușanu.
Vicepreședintele PNL a mai spus că limitările bugetare impuse de instituțiile financiare internaționale pentru acest an nu sunt menite să readucă creșterea economică în România, afirmând că ajustarea deficitului față de 2012 este mult prea mare pentru condițiile economice actuale.
Pptrivit proiectului de buget pentru acest an aprobat recent de Guvern, veniturile la bugetul general consolidat sunt estimate la 209,2 miliarde de lei, iar cheltuielile la 222,6 miliarde de lei, deficitul urmând sã scadã la 2,1% din PIB.
În replică, șeful misiunii de evaluare a FMI, Erik de Vrijer, vizibil iritat de acest debut al discuțiilor, a apreciat că afirmațiile lui Rușanu sunt false, iar pentru ca întâlnirea să poată continua constructiv a cerut să se desfășoare în absența presei.
„Înțeleg că aveți motivele dumneavoastră de a spune aceste lucruri, care sunt afirmații lipsite de temei (…) Eu știam că participăm la o întâlnire fără presă. Dacă vreți să avem un schimb de opinii constructiv, aș dori să continuăm discuția fără reprezentanții media”, a spus de Vrijer.
După afirmațiile șefului misiunii FMI, care a sugerat că Rușanu nu dorește decât o mediatizare fără temei, președintele Comisiei și-a întrebat colegii dacă sunt de acord ca discuțiile să continue în lipsa presei și a decis fără vot să evacueze reprezentanții media.
