„Hristos de nu se năștea, lumea iadului era!”

Câteodată îmi pare rău că folosesc cuvântul Crăciun în loc să spun Nașterea Domnului pentru că mai ales în ziua de astăzi, Crăciunul este tot mai lipsit de Iisus Hristos, de Dumnezeul nostru. Dar știu că pentru mulți dintre noi cuvântul Crăciun ne este drag, îl avem în inimă cu multe amintiri plăcute și bucurii și nu-l putem ocoli. Îmi pare rău când mă gândesc că ne introduc în atmosfera de Crăciun reclamele de la televizor sau magazinele… Îmi pare rău că trebuie să ne amintim că vine Crăciunul doar când auzim clincăitul clopoțeilor la o reclamă cu bere, sau când vedem un Moș Crăciun atârnat în vitrina unui magazin. Poate n-ar fi un lucru rău, dar…
Unde este Hristos în reclama de la berea de Crăciun? Unde este Hristos în magazinele frumos aranjate cu moși crăciuni și cu beteală roșie? Unde este Domnul Hristos în hypermarketurile frumos gătite pentru “sărbătorile de iarnă”? Unde este Hristos în promoția de la Volkswagen pentru Crăciun?
Se poate Crăciun fără Hristos? Se poate nuntă fără mire? Se poate sărbătoare fără sărbătorit?
Nu există sfințenie fără Dumnezeu
De ce sunt așa de iubite zilele Crăciunului? De ce este așa de frumoasă și de sfântă perioadă aceasta până la Crăciun, și Crăciunul însuși? De ce noi oamenii ne bucurăm, poate mai mult decât în toată perioada anului, de zilele acestea?
Pentru că Dumnezeu a făcut o minune făcându-se om; pentru că a făcut o minune luând trup uman din Fecioara Maria și pentru că s-a născut simplu și smerit într-o peșteră, pe 25 decembrie. Pentru că Iisus Hristos – Dumnezeul nostru, Cel ce ne-a creat pe toți și lumea întreagă, a sfințit timpul înrolându-se în timp.
Darurile pe care le facem de Crăciun simbolizează darurile pe care le-au adus magii pruncului Iisus, recunoscând că El este chiar Dumnezeu. Colindele care ne-aduc atâta bucurie în suflet vestesc nașterea pruncului Iisus. Steaua din vârful bradului simbolizează steaua după care au mers magii pentru a ajunge la Iisus în ieslea săracă. Brăduțul împodobit simbolizează pomul din rai din care a mâncat Adam și Eva, dar care astăzi în loc să aducă moarte, aduce bucurie. Măncărurile care se gătesc pentru Crăciun sporesc atmosfera de sărbătoare și de pregătire pentru un moment magic, pentru un moment minunat-nașterea dintr-o fecioară a Fiului lui Dumnezeu.
Nu există sărbătoare fără sfințenie, și nu există sfințenie fără Dumnezeu.
Nu există Crăciun fără Hristos!
Iar Hristos de nu se năștea, lumea iadului era!
(Claudiu BALAN, www.ortodoxiatinerilor.wordpress.com)