Hossu: Sperăm ca Guvernul să nu mai facă alt împrumut de la FMI, să fie doar un acord de supervizare



Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, miercuri că dacă Guvernul actual va rămâne în funcție, cu siguranță va face un alt împrumut de la FMI, dar că sindicatele speră să nu mai ia bani, ci să fie doar un acord de supervizare.
În opinia liderului sindical, un nou împrumut ar însemna noi condiționări negative pentru români, care nu mai pot fi acceptate.
Noul acord pe care România îl va încheia cu FMI va avea „cu siguranță” o valoare mai redusă decât împrumutul actual, iar banii vor fi luați doar dacă vor apărea probleme neprevăzute, a declarat, la Washington, pentru MEDIAFAX, șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„Nu văd un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru că nevoia nu mai este aceeași. În cazul împrumutului actual a fost o situație de criză, unde exista o mare nevoie de finanțare. Va fi cu siguranță o valoare mai mică, dar va trebui să discutăm cu autoritățile suma exactă”, a spus Franks.
România are în derulare un acord cu FMI, UE și Banca Mondială în valoare de 20 de miliarde de euro, din care 13 miliarde de euro provin de la FMI.
Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by încheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary, ceea ce înseamnă că FMI va elibera la fiecare evaluare o anumită sumă de bani, care nu va mai intra în contul BNR sau la bugetul de stat, ca până acum. Banii vor rămâne la Washington și vor fi disponibili pentru situații neprevăzute, cum ar fi cazul apariției unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.
„Gândiți-vă la el ca la o poliță de asigurare. Cumperi o asigurare pentru mașina personală și singura dată când o vei folosi este când vei suferi un accident. Dar tu speri că nu vei avea un accident, speri că vei face o treabă bună conducând mașina și că nu vei avea probleme. Cu toate acestea, uneori, se poate întâmpla să ai un accident fără să fie vina ta. Acesta este motivul pentru care este necesar un aranjament de tipul precautionary cu Fondul”, a explicat Franks.
Acordul de tip precautionary presupune că statul poate accesa în cazul apariției unor probleme neprevăzute toate tranșele din împrumut aprobate în urma evaluărilor efectuate până la acea dată.
„Dacă se încheie un aranjament de tipul precautionary stand-by, de fiecare dată când se face o evaluare și board-ul decide că banii vor fi disponibili, statul nu ia banii și îi duce la București la rezerva băncii centrale, ci îi lasă la Washington. Dacă ulterior vor exista probleme, atunci suma reprezentând tranșele aprobate până la acel punct vor putea fi acordate. De obicei, dacă închei un program de tip precautionary, nu ai nevoie de bani și nu îi vei folosi”, a continuat Franks.
În cazul unui aranjament de tipul flexible credit line (linie de credit flexibilă), variantă vehiculată anterior, statului îi este permis să atragă în orice moment toată suma negociată în program dacă apare o situație neprevăzută.
„Există cerințe foarte stricte pentru a te califica pentru acest tip de aranjament (linie de credit flexibilă – n.r.). Cel mai probabil scenariu este să continuăm actualul program cu unul de tipul precautionary stand-by arrangement, dar urmează să avem această discuție cu autoritățile române”, a adăugat Franks.
Dacă România va trage fonduri în cadrul noului aranjament, Franks nu a respins ipoteza ca o parte din sumă să fie virată către bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
Șeful misiunii FMI a menționat că un nou program va include măsuri de reformă care să asigure revenirea econoniei la potențialul său, iar printre cele mai importante acțiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să se reducă la sub 3% din PIB.
Asigurarea stabilității sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat și eficiența cheltuielilor publice.
Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depășite, iar statul va avea suficienți bani pentru a asigura partea de finanțare necesară pentru atragerea fondurilor europene.
Premierul Emil Boc a declarat, în septembrie, la New York, că discuțiile dintre autoritățile române și oficialii FMI privind încheierea unui nou acord vor începe în luna octombrie, când o delegație a Fondului se va afla la București, urmând să fie stabilită și forma acestui acord.
Anterior, președintele Traian Băsescu a declarat că România va semna în 2011 un nou acord cu FMI, precizând că, deși statul român vrea, nimeni nu îl împrumută acum pe termen lung, din cauza deficitelor structurale.