Harbujii se fac și în județul Suceava. Hotărâți să contrazică tradiția de zeci de ani conform căreia harbujii se coc doar în sudul țării, câțiva agricultori, sau fermieri, cum au fost botezați aceștia după aderarea la Uniunea Europeană, s-au apucat să cultive pepeni. Nu trăiesc numai din această afacere, însă nici nu pot spune că le merge rău.
Costel Gafițescu, din comuna Dumbrăveni, este deja la al treilea an în care cultivă pepeni pe suprafețe mari, în acest an având două hectare cu harbuz.
Acum două zile, când reporterii Monitorul de Suceava au ajuns la acesta, bărbatul, ajutat de soție și de fiică, se afla pe ogor, la vândut pepeni.
De altfel, la început de septembrie, când pepenii din sud sunt trecuți, ai lui sunt numai buni de scos la vânzare.
„Eu, în primul an în care am pus, mulți spuneau că nu sunt normal la cap, că la noi în zonă nu se face pepenele, dar se face… cu un soi extratimpuriu, un hibrid din Olanda, cu o perioadă de vegetație mai mică”, își începe povestea bărbatul din Dumbrăveni.
Investiție mare, pepeni vânduți de pe ogor și… gust bun
Terenul pe care a cultivat pepene se află la limita dintre județele Suceava și Botoșani. Spune că investiția nu este una chiar mică, în acest an depășind lejer 10.000 de lei. Aici intră banii pentru sămânță, dar mai ales pentru erbicide și fungicide, asta pentru că pepenele trebuie stropit împotriva dăunătorilor cel puțin o dată la zece zile.
Săptămâna trecută, la sfârșit de august, pepenii acestuia au fost suficient de copți pentru a fi scoși la vânzare. Ca și în anii trecuți, bărbatul a amenajat un punct de vânzare la marginea DN 29, lângă ogor, de unde vinde pepenii la un preț de 80 de bani kilogramul. Marele avantaj pentru clienți este că pot cumpără marfă proaspătă. Dacă doresc, aceștia își aleg harbuzul direct de pe ogor.
„Mai proaspăt de atât nu se poate”, spune pe bună dreptate fermierul, amintind că în fiecare an a avut mai mulți clienți decât marfă disponibilă. El e convins că harbuzul său nu este mai prejos decât mult mai celebrul pepene de Dăbuleni. Cât despre gustul pepenelui de Dumbrăveni, ne-am convins și noi că nu diferă cu nimic de cel adus din sud, ba din contră, fiind foarte proaspăt, pare chiar mai bun.
Mulți hoți și „Pericol de cotonogeală”
Pentru ca afacerea să meargă bine este nevoie însă de multe sacrificii. O mare problemă o reprezintă hoții, care anul trecut i-au făcut ravagii lui Gafițescu. Acesta a pus câini în fiecare colț al ogorului, a achiziționat un generator electric pe care îl folosește noaptea, însă a fost nevoie să se transforme și în paznic.
„Anul trecut hoții mi-au distrus un hectar de harbuz, mi l-au făcut praf. Când i-am găsit aveau o căruță plină cu două sute de kile de harbuz. Anul ăsta am pus pază. Până când să începem vânzarea a stat de pază băiatul meu, a dormit noaptea aici. Acum că am început să culegem și să vindem, zi și noapte suntem pe bucată eu, soția, fetița, băiatul, facem prin rotație. Hoții vin și distrug, nu să ia unul-doi harbuji de mâncare, care a fost mare l-au luat, ce a fost mic au spart”, exemplifică omul o „mostră” de hoți băștinași.
Pentru că umorul nu l-a părăsit niciodată, bărbatul a pus în mijlocul ogorului cu pepeni o pancartă cu mesajul „Pericol de cotonogeală”.
Depind de cât plouă și cât e de cald
Nu departe de ogorul pe care cultivă pepeni Costel Gafițescu l-am găsit pe Velu Chirica, finul acestuia. Și el cultivă pepeni, iar în acest an a însămânțat, la fel ca nașul, în jur de două hectare.
„Anul acesta, mulțumim lui Dumnezeu, e binișor, mult mai bine ca anul trecut, sperăm să fie în avantajul nostru. Se poate obține profit din pepeni și la noi, cel mai mult depinde de vreme… de ploaie și de căldură, să fie fiecare la timp”, ne spune bărbatul.
Rețeta este aceeași. Pepenii sunt vânduți de la marginea ogorului, clientul având astfel șansa să cumpere un harbuz proaspăt, chiar și în luna septembrie.
Ce spune specialistul Direcției Agricole
Specialiștii Direcției Agricole Suceava îi monitorizează de aproximativ trei ani de zile pe sucevenii care cultivă pepene și concluzia este că plusurile depășesc minusurile.
„Sunt câțiva începători care încearcă de vreo doi-trei ani de zile să cultive și altceva în afară de porumb sau cartof. Deocamdată putem vorbi de cinci-șase cultivatori, toți pe zona Dumbrăveni – Fântânele – Verești, comune limitrofe cu Botoșani, cu zona mai caldă. Domnul Gafițescu este printre primii cu rezultate bune, atâta timp cât de trei ani de zile ține această cultură, are un profit”, a declarat inginerul Vasile Tofan, de la Direcția Agricolă Suceava.
Totuși, a concluzionat el, pepenele nu poate înlocui culturile tradiționale din județ, existând încă foarte multe necunoscute privind evoluția sa în această zonă mai rece a țării.
