În credința populară, Sfântul Haralambie este imaginat ținând bolile în lanțuri, în special ciuma, pentru a le da drumul atunci când oamenii îi nesocotesc ziua. Ca simplu om, înainte de a fi slujitor al bisericii și martir, Haralambie a fost pastor, motiv pentru care a fost ales ca patron al animalelor domestice. Se considera că el apară oamenii și vitele de îmbolnăvire, dar protejează și fiarele pădurilor. De Sfântul Haralambie, în funcție de zonă, în provinciile românești (Bucovina, Maramureș, Muntenia si Moldova) s-au împământenit mai multe obiceiuri, pentru a-i câștiga bunăvoința, de ziua numelui său: se ajuna, se împărțeau pomeni, se stropeau vitele și pomii fructiferi cu agheasmă și erau interzise activitățile gospodărești legate de prelucrarea lânii și a pielii animalelor. La Biserica “Sfântul Lazăr” din Iași se păstrează o părticică din sfintele moaște ale mucenicului Haralambie.