Guvernul a decis ca noul cadru de organizare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să fie promovat sub forma unei ordonanțe de urgență, pentru aplicarea rapidă a prevederilor, actul urmând să fie aprobat săptămâna viitoare, după ce va fi lansat în dezbatere publică.
Ordonanța de urgență include și elemente din inițiativa legislativă promovată de PSD privind CNSAS, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale.
„Vor fi inițiate și consultări cu reprezentanții partidelor politice și cei ai societății civile asupra proiectului de act normativ”, au afirmat sursele.
Surse guvernamentale au declarat, marți, agenției MEDIAFAX că Executivul intenționează să discute, în ședința de miercuri, în primă lectură, proiectul ordonanței de urgență care va reglementa activitatea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actul normativ fiind inclus pe ordinea de zi a ședinței.
Conform proiectului discutat, miercuri, de Guvern, contestarea deciziei date de CNSAS nu se va mai face la Colegiu, așa cum prevedea vechea lege de funcționare a instituției, recent declarată neconstituțională, ci direct în instanță.
Potrivit noilor proceduri propuse, Direcția de Investigații a CNSAS va verifica în arhivă toate documentele existente ce fac referire la o anumită persoană, identificată cu ajutorul Institutului Național pentru Evidența Persoanei. În urma verificărilor, Direcția de Investigații întocmește o notă de semnalare a Colegiului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al Securității pentru persoana cercetată, pe care o înaintează Colegiului, alături de întreaga documentație pe care actul se bazează și de un aviz de conformitate al Direcției Juridice.
Colegiul CNSAS va „confirma” sau va „infirma” nota de semnalare a Direcției de Investigații, însă modul în care documentul va fi asumat sau respins de forul conducător al instituției nu este precizat în lege.
Procedura era similară și în forma veche a legii, numai că nota de semnalare, odată ce trecea de Colegiu, se numea „decizie”, iar ea aparținea Colegiului și se lua, prin vot, pe baza probatoriului pus la dispoziție de Direcția de Investigații.
Odată asumată într-un sens sau altul, nota de semnalare a Direcției de Investigații va fi comunicată în maximum 48 de ore celui pe care-l vizează, care are la dispoziție 30 de zile să o conteste la Secția de contencios administrativ a Tribunalului București.
O altă noutate a proiectului propus Executivului spre aprobare este legată de ordinea priorităților celor care sunt verificați din oficiu. Proiectul de Ordonanță de Urgență prevede că ordinea verificării este chiar aceea în care categoriile sunt enumerate în articolul 3, articol ce purta numărul 2 în varianta veche a legii. Categoriile, notate cu litere de la „a” la „z”, nu suferă modificări substanțiale, fiind introdusă obligativitatea verificării din oficiu a categoriei „funcționari publici”, cu toate că majoritatea celor cărora CNSAS le este opozabil sunt funcționari publici, dar ocupă diverse funcții de conducere.
În vechea formă a Legii CNSAS nu era prevăzută o ordine anume a categoriilor de persoane ce sunt verificate, textul vechi conținând o singură mențiune în acest sens: „prin regulamentul propriu de funcționare, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității va da o ordine de priorități pentru toate funcțiile și demnitățile prevăzute la articolul 2”. Respectiva ordine nu a apărut însă niciodată în cei nouă ani în care vechea lege a operat, motiv pentru care CNSAS a fost, dealtfel, deseori acuzat că ar proteja sau, din contră, ar persecuta anumite categorii profesionale.
În continuare, proritate în a fi verificați de CNSAS au candidații pentru funcții publice sau persoanele recent numite pentru a le ocupa.
O altă modificare ce ar putea apărea în procedurile CNSAS este eliminarea sintagmei de poliție politică din text.
În forma propusă spre aprobare, categoriile de persoane ce au avut legături cu Securitatea rămân doar cele de „lucrător” (angajat al Securității, n. red.), „colaborator” (persoană ce furniza, gratuit sau pentru bani, informații angajaților Securității, n. red.) și noutatea „asimilat colaboratorilor” (persoană care, având competențe decizionale, juridice ori politice, a luat decizii cu privire la activitățile Securității ori ale altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist).
Toți acești termeni sunt explicați în textul proiectului de act normativ din punct de vedere al îngrădirii sau suprimării drepturilor omului „în scopul susținerii puterii totalitare comuniste”.
