Premierul Emil Boc a confirmat, ieri, că Guvernul lucrează la un program anticriză care va stabili și constituirea unui fond de investiții alimentat din acțiunile minoritare deținute de stat la diferite companii și prin intermediul căruia să fie finanțate proiecte de investiții.
„Pot să vă confirm că, în acest moment, Guvernul lucrează la un proiect în vederea constituirii unui fond de investiții care să poată pune la dispoziție resurse financiare pentru proiectele majore ale României, fond de investiții care are mai multe surse, printre care și acțiunile minoritare pe care statul le are la diverse societăți și companii”, a răspuns Boc unei întrebări a presei pe această temă.
Solicitat în continuare să confirme dacă programul guvernamental va include și facilități pentru tinerii care intenționează să înființeze o microîntreprindere, premierul a răspuns afirmativ.
„Am cerut ministrului Economiei ca prevederea din programul de guvernare cu privire la facilitățile care se acordă tinerilor care înființează firme să fie adoptată cât mai curând cu putință și sperăm ca în ședința viitoare de Guvern să o putem adopta. În rest, sunt celelalte măsuri care deja se cunosc, sunt în derulare și asupra cărora am făcut referire și voi face referire în continuare. Una dintre ele este și aceasta legată de constituirea unui fond de investiții pentru susținerea proiectelor majore de investiții din România”, a spus Boc.
Surse oficiale au declarat, luni, agenției MEDIAFAX, că premierul Emil Boc va prezenta în Parlament un nou program anticriză, una dintre măsurile aflate în analiza Guvernului fiind înființarea unui fond național de investiții alimentat din acțiunile minoritare deținute de stat la diferite companii și care să fie valorificate pentru proiecte de investiții
„Va fi prezentat un nou pachet de măsuri pentru relansarea economică și crearea de locuri de muncă, în care să fie promovat în principal sistemul de parteneriat public–privat. O măsură aflată în analiză și care trebuie discutată în Guvern este constituirea unui fond național de investiții, care să includă toate acțiunile minoritare deținute de stat la diferite companii și care să fie valorificate pentru proiecte de investiții, într–un mod care rămâne să fie stabilit”, au arătat sursele.
Surse ministeriale au declarat agenției MEDIAFAX, în luna ianuarie, că Guvernul va introduce un nou set de măsuri de combatere a crizei și reluarea creșterii economice, precum stoparea controalelor abuzive la firme, simplificarea publicării actelor de funcționare a firmei și reducerea la minim a capitalului pentru microîntreprinderile înființate de către tineri.
Unele dintre aceste măsuri vor fi introduse în primăvara acestui an, prin modificarea Codului de procedură fiscală.
„Va fi revizuită modalitatea de percepere a creanțelor fiscale accesorii, prin înlocuirea sistemului majorărilor de întârziere cu unul mai flexibil, bazat pe dobânzi și penalități de întârziere. Va fi reglementată și posibilitatea reglării pe cale amiabilă, după primirea somației, a eventualelor neconcordanțe în fișa de evidență pe plătitor și evidența contribuabililor, urmând să fie eliminate și prevederile actuale care condiționează suspendarea de către instanță a executării unui act administrativ fiscal de depunerea unei cauțiuni”, au declarat sursele.
Legislația actuală condiționează suspendarea de către instanță a executării unui act administrativ fiscal de depunerea unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate sau de până la 2.000 lei în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluat în bani.
Pentru tinerii care intenționează să înființeze microîntreprinderi, cerința privind capitalul de pornire va fi redusă la minimum, la 10 lei, cu restrângerea domeniilor de activitate la maximum 5 servicii. Pentru microintreprinderea aparținând întreprinzătorilor tineri, debutanți în afaceri, vor fi acceptate scutiri la plata impozitelor pe profit și salarii pentru o perioadă de trei ani, acordarea cu prioritate de sprijin financiar, scutirea de la plata unor taxe vamale, precum și acordarea de credite cu perioadă de grație și prin acordarea de garanții în proporție de până la 90% din valoarea creditului de către un fond de garantare.
Tinerii întreprinzători vor avea însă și anumite obligații, respectiv alegerea doar a cinci domenii de activitate, reinvestirea profitului și obligativitatea ca la sfârșitul perioadei de trei ani să aibă un capital minim de 5.000 de euro prin capitalizarea profitului.
De asemenea, vor fi restrânse condițiile impuse angajatorilor care încadrează șomeri, iar competențele profesionale vor fi recunoscute și certificate, ca măsură de stimulare a ocupării.
Într-un document de lucru al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prezentat vineri de MEDIAFAX, se arată că „stimulii” incluși în programul cu fonduri de 13 miliarde euro anunțat de guvernul României în februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost până în prezent „mai mult imaginari decât reali”, iar efectul programului asupra creșterii economice a țării a fost neglijabil, întrucât au fost lansate puține proiecte.
Mai multe guverne din regiune au anunțat diferite programe fiscale care păreau să sprijine creșterea, însă în realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD oferă ca exemplu planul executivului de la București de stimulare a activității economice.
„Să luăm exemplul României, unde guvernul a anunțat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decât reali; puține proiecte au fost demarate, iar efectul asupra creșterii economice a fsot neglijabil”, se arată în documentul BERD.
