Guvernul a decis ca la alegerile prezidențiale și referendum să fie folosite două tabele electorale, nu un singur tabel, iar persoanele care votează în secții speciale să completeze două declarații pe propria răspundere, modificări care vor genera costuri suplimentare de peste 4 milioane lei.
Guvernul s-a reunit, vineri seara, în ședință, pentru a decide noi reglementări cu referire la listele electorale permanente, tabelul electoral și declarația pe propria răspundere față de exercitarea votului la referendumul privind Parlamentul unicameral.
Ședința a fost convocată în regim de urgență, după ce Guvernul a fost informat, vineri, că judecătorii Curții de Apel București au decis să suspende Hotărârea de Guvern 1.258/2009 privind modelul copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale și a modelului declarației pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile prezidențiale.
„Având în vedere faptul că, prin sentința civilă 372 de ieri (joi-n.r.), dată de către Curtea de Apel București, s-a suspendat HG 1.258, Guvernul a hotărât astăzi să completeze HG 1259/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 22 noiembrie 2009, în sensul în care sunt promovate modelul copiei după lista electorală permanentă, după tabelul pe care îl au secțiile de votare în care votează cei care nu au domiciliul în zona respectivă sau cei care votează pe baza urnei mobile să fie separat la referendum vis-a-vis de cel la alegerea președintelui”, a declarat ministrul interimar al Administrației și Internelor, Vasile Blaga.
El a explicat astfel că votanții vor semna două tabele, pentru alegeri și referendum, iar persoanele care își exercită dreptul de vot în secții speciale, în străinătate sau la urna mobilă vor completa două declarații pe propria răspundere prin care să ateste că nu au mai votat la același scrutin.
„Practic, în acest moment cine se prezintă la vot nu mai semnează pe un singur tabel, va semna două tabele: unul pentru alegerea președintelui – va primi buletinul de vot pentru alegerea președintelui – și unul pentru referendum. Dacă votează în secții speciale, în străinătate sau în urna mobilă, va completa două declarații pe proprie răspundere că nu a votat nici pentru referendum, nici pentru alegerea președintelui României”, a spus Blaga.
În urmă cu aproximativ trei săptămâni, Guvernul a adoptat două hotărâri care permit organizarea referendumului pentru Parlamentul unicameral simultan cu alegerile prezidențiale.
Ministrul interimar al Administrației și Internelor, Vasile Blaga, a declarat atunci că vor fi folosite aceleași ștampile și birouri electorale, urmând ca pentru referendum să fie realizate două buletine de vot, pentru fiecare întrebare.
Executivul a decis atunci să fie introdusă o singură listă electorală permanentă, iar votanții să semneze de două ori dacă doresc să ridice și cele două buletine de vot pentru referendum, urmând să fie completată și o declarație pe proprie răspundere prin care atestă că nu au mai votat în altă secție de votare, inclusiv pentru referendum.
Ministrului interimar al Administrației și Internelor a mai declarat, vineri, că totalul cheltuielilor în plus induse de aceste modificări sunt de aproximativ 4 milioane lei.
„Cheltuielile în plus sunt 40 de miliarde lei vechi, aproape 41 de miliarde de lei vechi în plus”, a spus Blaga.
El a mai arătat că va fi folosit un singur timbru autocolant, chiar dacă se votează doar pentru alegeri sau doar la referendum, fără să mai existe posibilitatea unui vot ulterior.
Ministrul a admis că noua procedură de vot este mult mai greoaie, dar a arătat că Guvernul este obligat să respecte decizia instanței.
„Cred că procedura este mult mai greoaie în secția de votare, dar asta e, nu comentăm, ci aplicăm. Alegătorii vor semna un tabel și vor primi buletinul, vor semna alt tabel și vor primi două buletine (pentru referendum-n.r.), cu trei procese verbale, în sfârșit..”, a spus Blaga.
La sfârșitul lunii octombrie, bugetul Ministerului Administrației și Internelor a fost suplimentat de Guvern cu 2,4 milioane lei, tot din Fondul de rezervă bugetară, pentru organizarea și desfășurarea referendumului, iar pentru Institutul Național de Statistică a fost stabilit un buget suplimentar de 3,6 milioane lei.
Recent, Guvernul a suplimentat și bugetul Ministerului Afacerilor Externe, cu 190.000 lei, pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării și desfășurării referendumului.
Pentru alegerile prezidențiale din acest an, Executivul a alocat, în luna septembrie, peste 150 milioane de lei.
Asociația Pro Democrația și Agenția de Monitorizare a Presei au depus, miercuri, la Curtea de Apel București, o cerere de suspendare a referendumului, care are loc pe 22 noiembrie, a anunțat, miercuri, Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro Democrația.
Alianța pentru Statul de Drept a înaintat, în urmă cu o săptămână, Avocatului Poporului, documentul de poziție privind posibilele riscuri de fraudă morală la alegerile prezidențiale care se suprapun cu referendumul, solicitând oficial instituției să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu aspectele reclamate.
Documentul înaintat Avocatului Poporului de Alianța pentru Statul de Drept, formată din Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația Pro Democrația, Centrul de Resurse Juridice și Transparency International România, a fost înregistrat de secretariatul instituției sub numărul 10566/3 noiembrie 2009.
Cele patru ONG-uri ceruseră, într-o conferință de presă, ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezindențiale. Reprezentanții ONG-urilor au susținut că prin suprapunerea referendumului cu alegerile prezidențiale s-ar putea încălca prevederile articolului 57 din Constituție privind exercitarea drepturilor și a libertăților.
Potrivit acestui articol, „cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți”.
Fsotul secretar de stat în MAE Mihai Gheorghiu a atacat la rândul său în contencios administrativ decretul și hotărârea de Guvern privind organizarea referendumului din 22 noiembrie, cerând constatarea nulității celor două acte.
„Am contestat decretul privind referendumul și hotărârea Guvernului privind referendumul, folosind Legea contenciosului administrativ. Ambele acte sunt acte administrative și pot fi contestate de oricine are calitatea valabilă la Curtea de apel. Practic, cer suspendarea efectului celor două acte pe temeiul constatării nulității de fapt. Este vorba în fond de a sesiza frauda morală, dar în acest caz și frauda legală privitoare la organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile pentru președinte”, a declarat Gheorghiu, pentru MEDIAFAX.
Fostul secretar de stat a menționat că a depus cele două contestații vineri, 6 noiembrie, la Curtea de apel București și a primit termene de judecare pentru sesizarea privind decretul pe 17 noiembrie, iar pentru contestația privind hotărârea Guvernului pe 25 noiembrie.
Președintele Traian Băsescu a semnat decretul privind organizarea referendumului pentru Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 în 22 noiembrie, o dată cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
