Memorandumul inițiat de Oficiul Român pentru Adopții (ORA), în care se propune redeschiderea adopțiilor internaționale, reprezintă un punct de vedere al acestei instituții și nu este însușit de Cabinetul Emil Boc, a anunțat, vineri, Executivul.
Guvernul în exercițiu nu a avut nici o dezbatere referitoare la acest Memorandum și, prin urmare, nu a luat nici o decizie cu privire la acest document. Primul-ministru în exercițiu Emil Boc consideră că actuala legislație în domeniul adopțiilor internaționale este în conformitate cu legislația internațională și cu standardele europene”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.
„Orice decizie cu privire la adopții trebuie luată numai în interesul copilului și cu respectarea strictă a legislației internaționale și a standardelor europene”, afirmă în comunicat Emil Boc.
Agenția MEDIAFAX a anunțat, joi, că Oficiul Român pentru Adopții a trimis spre aprobare Guvernului un memorandum privind redeschiderea adopțiilor internaționale, această măsură putând fi luată doar în cazurile în care adopția națională a eșuat în rânduri repetate.
Documentul inițiat de ORA și obținut de MEDIAFAX arată că, pe parcursul celor patru ani de implementare a Legii 273/2004 privind regimul juriodic al adopției, s-a constatat că există în continuare câteva categorii de copii „greu adoptabili”, pentru care cadrul normativ în vigoare nu permite identificarea unor soluții de îngrijire adecvate, cu caracter permanent.
„Este vorba despre copii mai mari de șase ani, copii aparținând unor minorități etnice, copii cu probleme medicale grave sau cei care sunt mai mulți de doi frați care nu pot fi reintegrați în familie și pentru care nu pot fi identificați adoptatori în România, astfel încât acești copii rămân în sistemul de protecție specială până la împlinirea vârstei de 18 ani”, se arată în document.
Decizia de redeschidere a adopției internaționale vine după ce campaniile de promovare a adopției naționale, strategiile județene de recrutare a potențialilor părinți adoptatori și programele de specializare ale profesioniștilor din domeniu nu ar fi reușit să determine schimbări majore în ceea ce privește disponibilitatea familiilor din România de a adopta și copii din aceste categorii.
În acest context, una dintre soluțiile pentru asigurarea dreptului la o familie în cazul copiilor pentru care nu se poate identifica în plan național o familie adoptatoare ar putea fi reprezentată de lărgirea sferei persoanelor care au capacitatea de a adopta un copil din România. Acest lucru ar urma să se facă însă în strânsă corelație cu „crearea unui cadru riguros de derulare a adopțiilor internaționale, care să confere garanții ferme de realizare a acestora, numai în cazuri justificate de interesul superior al copilului și sub controlul strict al instituțiilor de specialitate ale statului”.
Pentru a evita crearea unor noi suspiciuni cu privire la derularea procedurilor de adopție între țări, precum și pentru a asigura garanții ferme de realizare a acestora numai în cazuri justificate de interesul superior al copilului, inițiatorii documentului solicită ca, în adopțiile internaționale, procedurile judiciare să fie exclusiv în competența instanțelor judecătorești, iar cele administrative, de instrumentare a cazurilor, numai în competența ORA și să fie aplicate doar copiilor pentru care nu s-a identificat o persoană sau familie adoptatoare în România.
Decizia de deschidere a adopției internaționale ar putea fi luată numai după realizarea unor demersuri succesive în acest sens, dacă este în interesul superior al acestora. Realizarea demersurilor prealabile, de identificare a unei persoane sau familii adoptatoare în România, va fi verificată și va trebui să fie atestată de către ORA.
Documentul obținut de MEDIAFAX mai prevede că identificarea persoanei sau familiei adoptatoare va fi realizată acordând prioritate rudelor copilului și ținând seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuități în educarea copilului, precum și de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică.
În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare nu este rudă a copilului, adopția va putea fi realizată doar de către persoane care au domiciliul sau rezidența în state semnatare ale Convenției de la Haga.
Instanța judecătorească ar putea încuviința adopția numai dacă există garanții că ORA va primi rapoarte cu privire la evoluția copilului cel puțin doi ani de la încuviințarea adopției, prin intermediul autorităților competente din statul de primire. Statul român, prin ORA, ar trebui să încheie convenții cu statele de primire, prin care să se stabilească un mecanism de cooperare între cele două țări semnatare în realizarea adopților internaționale.
Inițiatorii documentului afirmă că o astfel de măsură ar trebui luată având în vedere acordarea de șanse egale tuturor copiilor separați de familiile lor naturale, care nu pot fi reintegrați și nici nu sunt adoptați în România.
Secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopții, Bogdan Panait, a declarat, joi, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, că redeschiderea adopției internaționale se va face doar în colaborare cu autorități acreditate din statele respective, pentru a fi evitată corupția.
Secretarul de stat Bogdan Panait a explicat că memorandumul privind redeschiderea adopției internaționale stabilește doar cadrul general, procedurile și termenele urmând să fie stabilite ulterior, dacă documentul va fi aprobat.
El a precizat, în interviul acordat MEDIAFAX, că în forma în care a fost gândită acum adopția internațională, nu ar trebui să mai fie posibile cazurile de corupție de care se vorbea până la legea în vigoare, în acest sens fiind prevăzut faptul că se va respinge orice formă de colaborare cu alte autorități decât cele acreditate din statele respective și va exista o relație directă între Oficiul Român pentru Adopții și statele respective.
Panait a subliniat că există o mare diferență între adopția internațională de dinainte de instituirea moratoriului și ceea ce se propune prin memorandumul de redeschidere a procedurii. El a precizat că demersul pentru redeschiderea adopției internaționale nu este pregătit de mai multă vreme și nu are în spate anumite interese.
Fostul secretar de stat de la Oficiul Român pentru Adopții Theodora Bertzi a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că măsura redeschiderii adopției internaționale nu ar trebui luată într-o perioadă de criză, când familiile sărace se gândesc să își abandoneze copiii.
Ea a spus că este surprinsă de memorandumul privind redeschiderea adopției internaționale și consideră inoportună o astfel de decizie într-o perioadă de criză economică.
