Situația stimulentelor din instituții publice a fost discutată în Guvern în luna iunie, când unii miniștri au reclamat că mai mulți funcționari le pleacă spre alte ministere unde au văzut că se plătește mai bine, varianta analizată atunci fiind plafonarea unor salarii pentru eliminarea diferențelor.
Discuția din Guvern a avut loc după ce datele prezentate de către instituțiile publice privind veniturile angajaților în luna aprilie 2010 au indicat că, în unele structuri, precum ministerele Finanțelor și Muncii, sunt șoferi plătiți lunar cu peste 4.000 lei, mai bine ca unii secretari de stat, în timp ce alții au salarii cuprinse între 2.000 lei și 3.000 lei.
Aceleași date indicau că, în alte instituții, îngrijitorii sunt plătiți cu aproape 2.000 lei, mai bine decât un consilier juridic asistent.
Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Pro TV, că fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existența sistemului de acordare a stimulentelor, menționând că Emil Boc a aflat de acesta o dată cu scandalul de la Finanțe.
Pogea a lucrat în 2009 la legea salarizării unitare, care a reglementat parțial acordarea sporurilor salariale.
Surse oficiale au declarat însă agenției MEDIAFAX la începutul lunii iunie, după o ședință a Executivului, că unii miniștri au reclamat în Guvern că funcționari din subordine, ca șoferi, secretare și alți angajați, vor să plece la alte ministere unde au văzut că se câștigă mai bine, mai ales după prezentarea publică a veniturilor, și au generat o discuție în urma căreia s-a decis ca salariile acestora să fie uniformizate.
Miniștrii au reclamat că mai mulți funcționari pe care îi au în subordine, precum șoferi, secretari, dar și angajați încadrați pe alte posturi, sunt tentați să plece spre alte ministere și instituții publice unde au observat că persoane încadrate pe un post echivalent sunt mai bine remunerate, nemulțumire amplificată după prezentarea publică a veniturilor din aceste instituții.
„De exemplu, s-a văzut că sunt șoferi plătiți cu 4.000 lei lunar, în timp ce alții nu trec de 1.200 lei. Această situație a generat o nemulțumire la nivelul angajaților din ministere, care au început să fie tentați să plece spre acele instituții unde au observat că se câștigă mai bine”, au spus sursele.
În urma discuției din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca, în termen de o săptămână, prin ordonanță de urgență sau ordin de ministru, salariile șoferilor, secretarelor și altor angajați din ministere să fie uniformizate.
La ședința următoare de guvern, surse participante la discuții au relatat pentru MEDIAFAX că premierul Emil Boc i-a atenționat pe minștri că stimulentele acordate angajaților sunt prea mari și le-a solicitat să sisteze plata unor astfel de bonificații „nesimțite”, avertizându-i că cine nu va respecta această cerere „va fi scos din echipă”.
Solicitarea a fost adresată în contextul discuției privind uniformizarea salariilor pentru anumite categorii de personal din ministere
„S-a discutat despre uniformizarea salariilor în ministere, dar nu a fost găsită încă o soluție. De la acest subiect a pornit însă o discuție legată de stimulentele din instituțiile publice, iar premierul a solicitat miniștrilor să nu mai acorde «stimulente nesimțite», spunându-le că cine va fi prins că nu respectă această cerere, va fi «scos din echipă»”, au relatat sursele citate, participante la ședința de guvern.
După această solicitare, miniștrii implicați au redactat un document care releva intenția Guvernului de a plafona unele salarii din ministere, cu acordarea unor sume compensatorii în instituțiile cu un nivel de salarizare inferior și reducerea majorării salariilor de bază ale funcționarilor vamali sau care lucrează cu fonduri UE, pentru a elimina diferențele salariale între ministere.
Documentul, obținut și prezentat de MEDIAFAX în luna iulie, preciza că salariile de bază și câștigul salarial al personalului din administrația publică centrală sunt diferențiate de la o instituție la alta, deoarece până în 2010 salarizarea a fost reglementată prin acte normative distincte, diferențiere realizată și prin „multitudinea și varietatea” sporurilor la salariul de bază, precum sporul de stabilitate (15%) în Ministerul Educației, Ministerul de Externe, aparatul Parlamentului, sporul de fidelitate (până la 20%) pentru personalul auxiliar din justiție și personalul Ministerului Administrației și Internelor, sporul de antenă (10%) pentru unele instituții publice, sporul de limbi străine (10%) la Ministerul de Externe, sporul de manager public (55%), sporul pentru suprasolicitare neuropsihică (33%) în Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, sporul de dispozitiv (25%) în Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, sporul pentru condiții periculoase (50%), sporul pentru titlul științific de doctor (15%).
La acestea se adaugă salarii de bază mai mari cu 75% pentru funcționarii care gestionează fonduri structurale.
Un alt factor de diferențiere îl constituie acordarea de stimulente pentru inspectori implicați în confiscarea și valorificarea de bunuri.
În aceste condiții, câștigul salarial mediu net, calculat pentru luna aprilie, pornește în cazul unor angajați de la 1.747 lei în Ministerul Comunicațiilor (cu 117 persoane), 1.904 lei în Ministerul Culturii (118 angajați), 2.042 lei în Ministerul Transporturilor (440 persoane) și 2.159 lei în Ministerul Educației (420 angajați), urcă la 2.375 lei în Ministerul Muncii (333 persoane) și 3.234 lei în Ministerul Sănătății (221 persoane) și ajunge la 3.819 lei în Ministerul Finanțelor (1.416 angajați) și la 4.467 lei în Ministerul de Externe (817 persoane).
Pentru a elimina aceste diferențe, în document era propusă păstrarea actualei denumiri a funcției pe care sunt încadrați funcționarii publici și personalul contractual și crearea de salarii de bază punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizației secretarului de stat. Nivelul salariului urma să fie cât mai apropiat de cel avut de majoritatea personalului, astfel încât să nu rezulte o creștere salarială apreciabilă și nici diminuări pentru un număr mare de angajați.
Angajații cu funcții specifice, precum experții de armonizare legislativă, consilierii pentru afaceri europene și managerii publici, vor fi reîncadrați la nivelul de salarizare al funcțiilor contractuale și, după caz, al funcțiilor publice utilizate în administrația publică centrală, care desfășoară același tip de activitate.
„Se poate avea în vedere o creștere a salariului cu un anumit procent pentru personalul care gestionează fonduri comunitare, controlorii delegați, auditori, manageri publici, personalul care exercită controlul financiar preventiv, inspectorul vamal, prin modificarea în mod corespunzător a legislației. Stabilirea structurii funțiilor se va face cu încadrarea în alocația bugetară prevăzută pentru anul 2010”, se arăta în document.
Conform sursei citate, sumele necesare acoperirii creșterilor salariale pentru anumite categorii de personal, în vederea eliminării diferențelor salariale existente, se pot constitui din economiile care vor fi realizate la acele instituții la care câștigul salarial depășește plafonul stabilit, eventual nivelul indemnizației secretarului de stat, din stimulentele constituite potrivit legii, din diminuarea majorării salariilor de bază acordată unor categorii de personal (care gestionează fonduri comunitare, controlorii delegați, personalul vamal) față de nivelul avut în prezent.
În urma acestui sistem, un secretar general ar avea un salariu de bază de 6.900 lei (grad I) sau de 7.300 lei (grad II), un șef de serviciu ar primi 5.900 lei (treapta I), iar un director ar încasa 6.800 lei (treapta I).
Datele anunțate în luna iunie de ministere privind veniturile angajaților au indicat că un secretar general este plătit lunar și cu 7.693 lei, un șef de serviciu este remunerat și cu 6.428 lei lunar, iar un director ajunge să încaseze și 7.964 lei lunar.
O altă variantă aflată atunci în discuția Guvernului a fost păstrarea actualei încadrări a personalului pe funcțiile existente, plafonarea câștigului salarial la un anumit nivel care să permită echilibrarea sistemului de salarizare și acordarea unor sume compensatorii în acele instituții care înregistrează un câștig salarial mai redus, astfel încât nivelul de salarizare să devină egal pentru aceleași funcții în toate instituțiile centrale.
„Aplicarea acestei variante presupune stabilirea unui nivel mediu al câștigului salarial pentru fiecare funcție, ceea ce presupune inventarierea tuturor funcțiilor, deoarece, în instituții, aceeași funcție poate fi retribuită cu salarii diferite”, se arăta în document.
Sursa citată releva însă că Ministerul Muncii, în urma consultării cu Ministerul Finanțelor, optează pentru prima variantă, cu păstrarea actualei denumiri a funcției pe care sunt încadrați funcționarii publici și personalul contractual și crearea de salarii de bază punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizației secretarului de stat.
Ulterior, ministrul Finanțelor de la acea dată, Sebastian Vlădescu, a declarat că angajații ministerului vor primi în continuare stimulente salariale, până la momentul reglementării actualului sistem de salarizare a personalului, deoarece remunerația acestora ar scădea cu circa 60% fără astfel de stimulente, luând în calcul și reducerea cu 25% a salariilor la bugetari.
Un document al Ministerului Finanțelor prezentat în luna mai de MEDIAFAX relevă că fondul de stimulente rezervat angajaților din instituții publice a depășit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un număr mediu total de 336.648 posturi plătite, fără ca nivelul câștigului salarial mediu brut total să scadă în majroitatea instituțiilor sub 3.000 lei.
Conform documentului, cel mai mare fond de stimulente a fost în Ministerul Finanțelor (890,7 milioane lei) și Ministerul Muncii (213,2 milioane lei).
