Gutui cu caimac (desertul sultanei)

Cei ce au îndrăgit serialele istorice turcești au remarcat, probabil, că frumoasele vremii și mai ales sultanele aveau ca desert preferat un preparat cu aspect apetisant, de culoare roșie, cu moț de frișcă. Este vorba despre gutuile glasate servite cu caimac, un foarte vechi preparat dulce turcesc, care place mult și copiilor și se poate pregăti cu ușurință acasă, în zilele noastre. Este adevărat că nu putem găsi foarte ușor în magazinele noastre obișnuite unele ingrediente din rețeta originală, precum pecmez (un fel de sirop din struguri ori zeamă de prune) sau nectar de rodie, dar cu puțină imaginație le putem înlocui cu succes.
Avem nevoie de:
500 gzahăr, 100 g miere pură (în rețeta originală – 2 căni pecmez), 3 gutui mari, scorțișoară și cuișoare după gust, 200 ml smântână dulce pentru frișcă (în rețeta originală – o cană caimac), o lămâie, opțional o cană cu suc din boabe de rodie sau o lingură petale roșii de hibiscus, puțin miez de nucă sau fistic tocat
Preparare:
Spălăm bine gutuile, le curățăm de coajă, le tăiem în jumătăți și le scoatem cu grijă căsuțele cu semințe (cu ajutorul unei linguri pentru înghețată). Punem cojile și căsuțele cu semințe într-o cratiță, iar peste ele așezăm gutuile și le presărăm cu o treime din zahăr. Dacă folosim suc de rodie sau petale, pentru o frumoasă culoare roșie, le adăugăm printre gutui. Facem un sirop amestecând restul de zahăr cu scorțișoară, cuișoare și 2 căni de apă, precum și cu zeama unei lămâi. Putem adăuga și o parte din coaja rasă a lămâii, pentru o aromă mai puternică. Turnăm siropul peste gutui și punem vasul pe foc iute până clocotește intens. Reducem căldura, acoperim oala parțial și fierbem la foc foarte mic gutuile până se pătrund și devin ușor translucide. Dacă nu sunt acoperite de lichid (depinde de cratiță), le întoarcem cu grijă pe parcurs, pentru a se pătrunde și colora uniform. Dacă am folosit petale sau suc de rodie, se vor colora spectaculos în roșu, iar dacă nu, vor avea o culoare roșcată, de chihlimbar. Siropul ar trebui să se lege binișor în acest timp, dar să rămână lichid. După ce au fiert gutuile, le lăsăm să se răcească la temperatura camerei, în siropul în care au fiert, în vas acoperit, măcar 2 ore. Între timp batem frișca și o ținem la rece. Când gutuile s-au răcit complet, le scoatem cu grijă și le punem pe platoul de servire, cu scobiturile în sus. Siropul îl strecurăm, îl încălzim puțin și îl amestecăm cu mierea, astfel încât să fie lichid amestecul, dar să aibă totuși o consistență mai densă, de sirop. Turnăm siropul peste gutuile de pe platou și printre ele, dar fără să le scufundăm în lichid. Le păstrăm la temperatura camerei până la servire, dar nu mai mult de 2-3 ore. Chiar înainte de servire, scoatem frișca din frigider și punem pe gutui, în fiecare scobitură, câte un moț generos de frișcă. Presărăm fistic tocat sau nucă tocată, sau pur și simplu puțină scorțișoară măcinată. Este un desert sățios și savuros, dar totuși ușor și delicat.