– „Monitorul de Suceava” a fost acuzat că a cenzurat un editorial în care Robert Turcescu îl critică pe ministrul Gheorghe Flutur
– Orgoliosul Turcescu s-a înfuriat pe ministrul Flutur pentru că a refuzat invitația de a participa la o emisiune moderată de acesta
– Forumiștii „Evenimentului Zilei” au atacat comportamentul lui Robert Turcescu
„Robert Turcescu, cenzurat în județul lui Flutur”. Aceste este titlul unui material apărut sâmbătă în „Evenimentul Zilei”, material care induce ideea că un editorial al lui Robert Turcescu a fost respins de la publicarea în „Monitorul de Suceava” din cu totul alte rațiuni decât cele jurnalistice. Realitatea este, însă, cu totul alta. În cursul zilei de joi, Robert Turcescu a trimis editorialul său, care urma să apară, vineri, în „Monitorul de Suceava”. După ce am citit editorialul, am fost surprins de tonul extrem de violent și pătimaș prin care Robert Turcescu cerea, imperativ, demisia sau demiterea ministrului Gheorghe Flutur. „Domnul Flutur e bun de pus în insectar și de arătat nepoților ca unul dintre cele mai mari exemplare de demnitar cu gura mare și fapte puține”, „s-a dezumflat ca o cloșcă sub apă”, „grețoasă lipsă de bărbăție”, „Ministrul-Gură-Mare”, „e timpul să facă ciocu’ mic”, sunt câteva expresii extrase din acel editorial. Limbajul editorialului era cu atât mai surprinzător cu cât, până atunci, în celelalte materiale publicate în ziarul nostru, Robert Turcescu folosise un limbaj mult mai elevat. L-am sunat pe Robert Turcescu și i-am spus, e drept, „fâstâcindu-mă (așa cum precizează și el în „Ev. Z.”), că nu pot publica materialul respectiv. M-am fâstâcit pentru că nu puteam să-i reproșez calitatea celor scrise. Cum e orgolios, ar fi spus că încetăm colaborarea. I-am îndrugat ceva despre presa locală („știi cum e în presa locală”, i-am zis), care, se știe, este mult mai supusă presiunilor de tot felul. Mi-a spus că nu știe, că nu înțelege și că asta este poziția lui, nu a ziarului. Am așteptat câteva ore, sperând că va înțelege. M-a sunat după amiază, după ora 19:00, și după ce i-am spus că nu pot publica acest material, mi-a transmis că încetează colaborarea noastră și va publica editorialul în alt ziar, în care va menționa și ce a pățit cu „Monitorul de Suceava”. A doua zi am fost sunat de către un redactor de la „Ev. Z.”, care m-a întrebat, printre altele, ce legătură are ministrul Flutur cu acționariatul ziarului (nici una, vă garantez), de când îl cunosc și cât de personală este relația mea cu ministrul Agriculturii. Aș fi onorat să am o relație personală cu Gheorghe Flutur, pe care îl consider unul dintre puținii miniștri ai actualului guvern care face treabă. Dar nu am. Faptul că, ani buni, am trăit în același oraș cu Gheorghe Flutur, nu înseamnă că am și o relație personală cu el. Repet, aș fi onorat să o am. Dar nu aceasta este problema.
– Cenzură numai pentru unii
Problema este că, prin articolul din „Ev. Z”, ziarul nostru a fost acuzat de cenzură. Dacă ar fi fost consemnate și celelalte declarații pe care le-am făcut redactorului „Ev. Z”, probabil nu ar fi putut pune acest titlu. Dacă am fi cenzurat editorialul lui Robert Turcescu numai pentru că a scris de rău de ministrul Flutur, atunci, în buna tradiție a cenzurii, nu am fi publicat în numărul de sâmbătă un material în care deputatul PSD de Suceava Mirela Adomnicăi cerea (într-un limbaj civilizat, însă) demisia ministrului Gheorghe Flutur. Dacă apariția acestei știri seamănă cu un scenariu, atunci căutați „Monitorul” din 15 aprilie a.c., ziarul nostru fiind singurul care a scris atunci că PSD strânge semnături pentru demiterea ministrului Flutur. Vom continua să publicăm știri negative despre ministrul Flutur, când va fi cazul, la fel cum vom publica prompt orice știre pozitivă despre singurul sucevean care face parte din Guvernul României. Fiecare ziar are propria sa politică editorială, care include și modul de abordare a materialelor publicate. Dacă un ziar central îți respinge un material, înseamnă fie că subiectul nu este interesant, fie că articolul nu este bine redactat sau, pur și simplu, materialul nu respectă politica editorială a respectivei publicații. Și nu este nici o problemă. Dar, dacă un ziar local refuză să publice un material, mai ales dacă este scris de un ziarist cunoscut, atunci este vorba despre cenzură. Când „Monitorul” publică articole critice la adresa actualei puteri, suntem catalogați ca fiind ziarul PSD-ului, când respingem un material în care ministrul Flutur este criticat printr-un limbaj violent, facem cenzură. Poate ar trebui ca ai noștri critici să încerce să privească lucrurile și din altă perspectivă, aceea că încercăm să avem o atitudine echilibrată, echidistantă.
Tiberiu AVRAM
Marele Turcescu nu uită și nu iartă
În urmă cu aproape 3 săptămâni, am publicat editorialul intitulat „Domnul Băișanu, domnul Turcescu și Florin” al cărui P.S. l-a nemulțumit pe Robert Turcescu. După apariția comentariului, redactorul șef, Tiberiu Avram, a fost sunat de Robert Turcescu care s-a arătat deranjat de remarcele făcute la adresa sa. Robert Turcescu a spus că dacă nu-mi voi cere scuze în scris de la domnia sa, atunci va înceta colaborarea cu „Monitorul de Suceava”. Ca o paranteză, Robert Turcescu era nemulțumit fiindcă am făcut legătura între domnia sa și icrele negre, crezând că fac aluzie la tenul său închis. Nici semnatarul acestor rânduri nu are un ten mai deschis și nici nu mi-a trecut prin cap așa ceva când am scris respectivul articol. După reacția domnului Turcescu mi-am permis să trag concluzia, pentru mine, că acesta are un complex și că, surprinzător, are orizonturile limitate. Inițial n-am vrut să-mi cer scuze de la jurnalistul de talie națională. Dacă ar fi fost după mine aș fi fost mai dur cu cel care, în timpul emisiunii cu Pimen Suceveanul, a dat dovadă că este negru rău de tot în cerul gurii și că obiectivitatea îi este străină. Însă, n-am făcut-o pentru că știam că politica editorială a „Monitorului” nu permite un limbaj mai dur. Până la urmă, la insistențele lui Tiberiu Avram, care nu vroia să renunțe la colaborarea lui Robert Turcescu, am făcut-o. La finalul următorului editorial am publicat un P.S. în care mi-am cerut scuze de la domnul Turcescu.
Înainte ca textul să apară în „Monitorul”, acesta a fost văzut de Robert Turcescu pentru ca nu cumva scuzele să nu fie pe placul său și să se supere iarăși.
În ziua în care mi-am permis să-l critic public pe cel mai tare jurnalist român în viață, pe la prânz, Robert Turcescu își îndoia coloana vertebrală pentru a intra în avionul închiriat de Sorin Ovidiu Vîntu, patronul postului de televiziune „Realitatea”. După cum se știe, de curând, mai mulți jurnaliști de la „Realitatea TV”, în frunte cu domnul Turcescu, au fost într-o minivacanță în Creta, la invitația patronului Vîntu. Pentru cei care au plecat la muncă în străinătate în urmă cu 10 ani și s-au întors ieri, pe la prânz, trebuie spus că Sorin Ovidiu Vîntu s-a aflat în spatele FNI, un fond de investiții care s-a prăbușit lăsând fără bani sute de mii de români. Sloganul FNI-ului era: „Dormi liniștit, FNI lucrează pentru tine”. La vremea respectivă nimeni nu avea de unde să știe că sloganul li se adresa lui Robert Turcescu și lui Stelian Tănase, de exemplu.
Revenind la orgoliosul jurnalist Turcescu trebuie de amintit că în ziua în care a fost difuzată emisiunea „100%” al cărei invitat a fost Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a tot curs un promo în care se spunea că Înaltul Pimen va vorbi despre ministrul Flutur. Numai că Pimen Suceveanul s-a răzgândit și nu s-a mai luat de domnul Flutur, spre nemulțumirea celui mai încruntat dintre jurnaliștii români aflați în viață. Surse demne de încredere mi-au relatat că, nu de mult, Gheorghe Flutur a refuzat o invitație făcută de realizatorul TV Turcescu pe motiv că avea de rezolvat o treabă importantă la minister. Acest lucru l-a enervat peste măsură pe Robert Turcescu. Și-atunci cum să nu scrie dur împotriva lui Gheorghe Flutur? Și cum să nu meargă cu pâra la „Evenimentul Zilei” și să se dea victimă? Mai ales că un pic de publicitate în plus nu strică. De ce la „Evenimentul Zilei” și nu la „Cotidianul”, ziar la care a fost redactor șef până-n urmă cu câteva luni? Păi, cum să-i ierte el, marele Turcescu, pe cei de la „Cotidianul” dacă nu i-au prelungit contractul?
Sorin AVRAM
Un cititor acuză
Sunt o cititoare a ziarului dumneavoastră, on-line din păcate, pentru că nu mai locuiesc de un an în Suceava, dar mă interesează ce se întâmplă acolo. Când am deschis astăzi (n.r. – sâmbătă, 20 mai) pagina de web a ziarului Evenimentul Zilei, am văzut o fotografie mare a domnului Turcescu și un articol despre „Monitorul de Suceava”. Normal că mi-a atras atenția și l-am citit. Am fost mirată când am văzut că un jurnalist cu pretenții ca domnul Turcescu folosește un limbaj atât de colorat. Din acest punct de vedere îl înțeleg pe redactorul șef al „Monitorului” că nu a publicat comentariul, dar, totuși, ar fi trebuit s-o facă. Dacă l-ar fi publicat, Robert Turcescu nu s-ar mai fi dus fuguța la „Evenimentul Zilei” să se dea victimă. Ca o fecioară, ca o Albă ca Zăpada, domnul Turcescu și-a exprimat surprinderea când i s-a spus că articolul nu poate apărea pentru că „așa e în presa locală”. Pe cine păcălește domnul Turcescu? Ne crede atât de proști încât să gândim că dumnealui n-a invitat pe cineva la emisiune pentru că avea un interes? Sau că o persoană n-a fost chemată pentru că nu trebuia să apară? Cititorii și telespectatorii s-au deșteptat. Știu ce ziar citesc sau ce post de televiziune urmăresc și știu să facă selecția informațiilor. Toți patronii de presă au anumite interese care răzbat din știrile difuzate, dar oamenii deștepți știu să-și ia ce trebuie din gazete și din jurnalele de știri. Dacă domnul Turcescu ar trebui să participe la un „test de sinceritate” tare mi-e teamă că l-ar pica.
Părerea mea nu e singulară. Domnul Turcescu s-a gândit că dacă apare la televizor și e tot timpul concentrat la ce spune interlocutorul toată lumea se repede să-l citească pe unde scrie și să-l asculte pe unde vorbește și să-i dea dreptate și să-l aplaude. Când am deschis eu articolul, pe forumul „Evenimentului Zilei” mai toți cititorii îl criticau pe domnul Turcescu. Iată că nu e chiar așa. Dovadă, părerile despre articol din Evenimentul Zilei.
În speranța că veți publica ceea ce am scris aici, așa cum m-am priceput, vă mulțumesc.
