Germania a anunțat măsurile impuse românilor după integrare

Cetățenii români nu vor avea nevoie, după integrare, de viză pentru a intra în Germania, însă, în baza măsurilor tranzitorii menționate în Tratatul de Aderare, vor exista limitări la accesul pe piața germană a muncii, informează, marți, Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă (OMFM).
După 1 ianuarie 2007, cartea de identitate va fi suficientă pentru a intra în Germania, obligativitatea vizei pentru cetățenii români, indiferent de scopul și durata șederii, fiind eliminată.
Potrivit OMFM, autoritățile germane recomandă, totuși, prezentarea unui pașaport românesc, în cazul în care se va solicita eliberarea unui permis de ședere.
Odată cu integrarea, nici aprobarea de ședere nu va mai fi necesară, decât dacă aceasta va depăși trei luni. În acest caz, se va solicita o adeverință cu privire la dreptul de ședere, care se acordă din oficiu tuturor cetățenilor Uniunii Europene cu drept de liberă circulație (între alții studenți, pensionari) și membrilor de familie ai acestora care locuiesc cu ei de către autoritatea pentru străini competentă la nivel local.
În ceea ce privește accesul cetățenilor români pe piața muncii, vor exista o serie de limitări, în baza măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de Aderare, motiv pentru care, pe perioada aplicării măsurilor tranzitorii, românii vor avea nevoie în continuare de o aprobare pentru muncă, pentru exercitarea unei activități în Germania, aceasta trebuind să fie solicitată înainte de începerea activității.
Lucrătorii care sunt deja admiși pe piața forței de muncă cel puțin un an și se află în posesia unui permis de muncă UE sau exercită activitate fără necesitatea unui permis de muncă, au dreptul la un permis de muncă UE, care se acordă fără constrângeri și nelimitat. Acest lucru este valabil și pentru soțul/soția, precum și pentru membrii familiei care nu au împlinit 21 de ani, care rezidă legal în Germania la momentul aderării României la Uniunea Europeană și care locuiesc împreună cu lucrătorul sau care, după aderare, rezidă legal în Germania pe o perioadă mai mare de 18 luni.
Autoritățile recomandă ca solicitarea permisului pentru muncă să se facă, către oficiul cu competențe german, înainte de efectuarea călătoriei. Acest lucru poate elimina costurile unei călătorii nenecesare, respectiv costurile șederii în timpul prelucrării solicitărilor.
Potrivit OMFM, pentru eliberarea permisului de muncă sunt necesare câteva documente: solicitare pentru eliberarea unui permis de muncă UE (formular ce va fi completat de către lucrător), oferta de angajare a angajatorului și chestionarul de completat cu privire la condițiile de angajare (formular care trebuie completat de către angajator).
Nu au nevoie de permis de muncă persoanele independente rezidente, beneficiarii de servicii, persoanele independente care prestează servicii în toate sectoarele, în măsura în care nu angajează lucrători străini, sau lucrătorii trimiși pentru prestarea de servicii din afara sectoarelor construcțiilor și ramurilor economice conexe, curățării clădirilor, inventarului și a mijloacelor de transport, precum și decorațiunilor interioare.
Nici pensionarii și studenții care nu încep o activitate independentă nu au nevoie de permis de muncă. Totodată, pentru prestatorii de servicii nu este necesară eliberarea permisului de muncă, fapt expres prevăzut de ordonanța privind permisul de muncă.
– Cetățenii români care studiază în Germania pot munci timp de 3 luni, fără permis de muncă
De asemenea, cetățenii români care studiază în Germania pot exercita o activitate, care să nu depășească trei luni pe an, fără ca pentru aceasta să aibă nevoie de un permis de muncă, lucru valabil și în cazul românilor care studiază în străinătate, dacă exercită în Germania o ocupație de vară de până la trei luni pe an, în cadrul unui program internațional de schimb a instituțiilor studențești sau comparabile, în colaborare cu Centrala de mediere a forței de muncă a Agenției Federale pentru Muncă sau dacă realizează în Germania o practică de cel mult șase luni, în cadrul programului de schimb și dacă această practică este în legătură directă cu domeniul de studiu al practicantului.
Întreprinderile și persoanele independente din România pot să se stabilească în Germania, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația germană, inclusiv cerințele de calificare. În schimb, pe baza măsurilor tranzitorii stabilite în cazul liberei circulații a lucrătorilor, întreprinderilor românești nu le este permisă trimiterea altor lucrători din țările candidate cu excepția celor proprii.
În plus, întreprinderile românești pot presta servicii transnaționale cu personal propriu în Germania, fără permisul de muncă UE, cu excepția lucrătorilor români trimiși în sectoare precum construcțiile și ramurile economice conexe, curățării clădirilor, inventarului și a mijloacelor de transport, precum și decorațiunilor interioare.
– Lucrătorii români sezonieri pot desfășura o activitate cu durata de până la patru luni pe an
Statul german a stabilit și o serie de măsuri sociale, astfel că orice persoană care desfășoară în mod legal activitate în Germania, se supune prevederilor cu privire la obligativitatea de asigurare. În plus, lucrătorii trebuie să fie asigurați în sistemul de asigurări de sănătate și de accidente, precum și în sistemul asigurărilor pentru pensie, șomaj și îngrijire.
Șomerii români – ca și șomerii din alte state membre – nu au dreptul, conform prevederilor comunitare, la prestații în sistemul de asigurări sociale german, dacă se află în Germania în căutarea unui loc de muncă. Acest drept poate apărea doar în cazul în care un cetățean român a desfășurat, anterior, legal o activitate în Germania și a contribuit la asigurarea pentru șomaj cel puțin 12 luni în cadrul ultimilor doi ani.
Pensionarii români – ca și pensionarii din alte state membre – au drept de ședere în Germania conform prevederilor comunitare, dacă în timpul șederii nu trebuie să beneficieze de prestații de ajutor social și dacă au o protecție dată de asigurarea de sănătate, care acoperă toate riscurile.
În ceea ce privește lucrătorii români sezonieri, aceștia pot desfășura o activitate cu durata de până la patru luni pe an în cadrul unei înțelegeri încheiate între administrațiile de muncă cu competențe, cu privire la procedură și selecție, iar în cazul lucrătorilor în parcurile de distracție, durata activității poate fi prelungită până la nouă luni.
Sunt permise și activități în domeniul agriculturii, forestier, hotelier și gastronomic, cu excepția cluburilor de noapte și barurilor, prelucrarea fructelor și legumelor, parcuri de distracții, precum și în fabricile de cherestea.
Lucrătorii români sezonieri au, în principiu, obligativitatea de asigurare în sistemul german al asigurărilor sociale. În măsura în care nu există asigurare de sănătate, angajatorul trebuie să încheie pentru lucrător, pe cheltuiala proprie, o asigurare privată de sănătate comparabilă. În caz contrar, angajatorul suportă întreg riscul financiar în caz de boală.
Recrutarea lucrătorilor români sezonieri poate fi realizată doar de Agenția Federală pentru Muncă, angajatorii germani putând să-i solicite lucrători anonimi sau cunoscuți nominal. Solicitarea se realizează prin completarea formularelor „Acord angajare/contract de muncă”, care se transmit ulterior autorităților române competente.