Președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, marți, că în România există încă o suspiciune legată de faptul că instrumentele de stocare a informațiilor ar putea să fie folosite pentru consolidarea unor tendințe autoritariste în statul român și că e nevoie de o dezbatere publică pe această temă. „Trebuie să întărim rolul statului în prevenirea unor acțiuni de natură teroristă sau cu risc de destabilizare statală. Acest lucru este corect și se întâmplă în toată lumea civilizată. Dar în același timp trebuie să fim consțienți de faptul că în România există încă o teamă sau o suspiciune că astfel de instrumente (stocarea informațiilor telefonice, sms, internet, n.r.) ar putea să fie folosite pentru consolidarea unor tendințe autoritariste în statul român”, a declarat Geoană la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Administrației și Internelor, de către Liviu Dragnea.
Geoană a arătat, totodată, că este firesc ca statul român și cei care aplică legea să fie dotați cu instrumente moderne, adaptate unei ere globalizate, dar și-a manifestat convingerea că „fermentul democratic” din societatea românească va aduce un echilibru corect cu privire la protecția față de invadarea nejustificată a vieții private.
El a arătat că, în opinia sa, este momentul ca în România să existe o dezbatere publică cu privire la această temă sensibilă.
„Încă mai avem cu toții undeva în spatele creierului nostru amintirea unui stat care reprima cetățeanul și îl priva de libertățile sale fundamentale. Nu am făcut Revoluție și nu am petrecut 20 de ani de democratizare pentru a înclina balanța în altă direcție”, a spus Geoană.
El s-a arătat convins că autoritățile statului vor folosi cu extrem de mare prudență această nouă pârghie necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor statului de drept.
Procurorul general Codruța Kovesi a susținut, marți, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal și anunță că va trimite Ministerului Justiției observațiile sale în acest sens, nemulțumită de condițiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.
După bilanțul de marți al activității Poliției Române, Codruța Kovesi a declarat jurnaliștilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiției observațiile sale cu privire la carențele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, intrată marți în vigoare.
Codruța Kovesi a subliniat că procurorii speră să se modifice aceste dispoziții, întrucât listingurile convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazuri de infracțiuni grave și doar dacă este începută urmărirea penală.
Mai mult, procurorul general a afirmat că termenul de șase luni pentru stocarea datelor este insuficient în cazul unor investigații complexe.
Potrivit Legii privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, care intră în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicații pot da procurorilor date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informațiile.
Pe de altă parte, reținerea de date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Noua reglementare se aplică datelor de trafic și de localizare a persoanelor fizice și juridice, precum și datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului înregistrat, stabilind în sarcina furnizorilor de servicii și rețele publice de comunicații electronice obligația de a reține anumite date generate sau prelucrate în cadrul activității lor de furnizare a serviciilor de comunicații electronice, pentru punerea acestora la dispoziția autorităților competente (MIRA, Ministerul Public, SRI și SIE) în scopul utilizării în cadrul activităților de cercetare, de descoperire și de urmărire a infracțiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracțiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
Furnizorii de rețele publice de comunicații și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea și administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reținerii, timp de șase luni de la momentul efectuării comunicării, a următoarelor categorii de date: date necesare pentru urmărirea și identificarea sursei unei comunicări; date necesare pentru identificarea destinației unei comunicări; date necesare pentru a determina data, ora și durata comunicării; date necesare pentru identificarea tipului de comunicare; date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicație al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; date necesare pentru identificarea locației echipamentului de comunicații mobile.
Solicitarea autorităților privind transmiterea de date reținute în condițiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a președintelui instanței – căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală – dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracțiuni grave.
Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată și de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competență, în caz de urgență, prin ordonanță motivată, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia ordonanței anchetatorului în cel mult 48 de ore.
Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.
Ministerul Comunicațiilor are la dispoziție 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.
