Geoană despre Legea 298/2008 : Există riscul ca România să se transforme înt-un „Small Brother”

Președintele PSD, Mircea Geoană, a pledat, joi, la Craiova, pentru o dezbatere publică pe tema legii privind reținerea datelor generate de furnizorii de comunicații, arătând că există riscul ca România să se transforme într-un „Small Brother”, o variantă a „BIg Brother”-ului din America. Geoană a declarat, într-o conferință de presă, că este „preocupat” ca echilibrul între dreptul statului de a se apăra și dreptul cetățenilor la viață privată să nu fi fost „rupt” prin intrarea în vigoare a Legii 298/2008, privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Sunt preocupat de faptul că între echilibrul statului de a se proteja și a ne proteja împotriva riscurilor de terorism sau crimă organizată internă sau internațională nu cumva drepturile cetățenești, dreptul la corespondență, dreptul la viață privată, dreptul la a nu fi ascultat fără temei în țara ta, să nu fie cumva rupt”, a declarat Mircea Geoană.
El a susținut că dorește ca pe tema acestei legi să aibă loc o dezbatere publică între societatea civilă și factorii de decizie.
„Pledez pentru o dezbatere publică și invit organizațiile neguvernamentale și parlamentarii români, indiferent de partid să vedem dacă avem astfel de legi, care reprezintă în mod cert o povară pentru sentimentul de libertate pe care toți vrem să-l exercităm neîngrădit, dacă nu cumva trebuie să venim cu o legislație mai dură în contrapondere, cu întărirea elementului de verificare și penalizare drastică a celor care cred că se pot juca cu legea în România”, a mai spus Mircea Geoană.
Liderul social-democrat a mai spus că raporturile dintre libertatea persoanei și stat s-au dezechilibrat, România riscând să se transforme într-un „Small Brother”.
„Nu vreau să fac acuze și să trimit săgeți de natură politică, însă eu pot să vă spun azi că am un sentiment că s-au dezechilibrat raporturile între libertățile individuale și dreptul statului de a verifica mediul informațional românesc. De acea cred că, indiferent de ce a spus Săftoiu, indiferent de telefoanele pe care le-au dat unii și alții, trebuie să verificăm, ca societate, dacă nu cumva suntem în faza în care Big Brother-ul din America se transferă într-un Small Brother din România”, a afirmat Geoană.
Potrivit Directivei 24/2006 a Comisiei Europene (CE), privind păstrarea datelor generate sau prelucrate și modificarea Directivei 58 din 2002, autoritățile publice pot recurge la prelucrarea datelor personale ale cetățenilor numai legal și doar dacă este necesar, în interesul siguranței naționale.
CE notează că dispozițiile de drept intern privind legislațiile naționale în cazul păstrării datelor de către furnizorii de servicii în vederea prevenirii, cercetării, detectării și urmăririi penale a infracțiunilor variază considerabil.
CE subliniază că Directiva 24/2006, împreună cu Directiva 58/2002 urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor la respectarea vieții private și a comunicațiilor, precum și la protecția datelor cu caracter personal ale acestora.
CE va prezenta Parlamentului European și Consiliului, până la 15 septembrie 2010, o evaluare a aplicării prezentei directive și impactul acesteia asupra operatorilor economici și a consumatorilor.
În România, Legea 298/2008 reprezintă transpunerea directivei în legislația națională, aceasta fiind, însă, criticată de la adoptarea sa, atât de către opinia publică, cât și de instituțiile statului.
Ministerul Public (MP) susține că legea îngrădește nepermis accesul anchetatorilor la date.
„Deși textul (directivei, n.r.) este preluat în legea română în chiar articolul 1, prin dispozițiile ulterioare, Legea 298/2008 îngrădește nepermis accesul organelor de aplicare a legii la datele reținute, excluzând posibilitatea obținerii lor în faza de investigare”, a observat Ministerul Public.
De asemenea, explică reprezentanții MP, listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic este relevant în cazurile de dispariție a unor minori sau în cazuri de omor pentru efectuarea unor hărți informaționale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei.
Procurorul general Codruța Kovesi a susținut, marți, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal și anunță că va trimite Ministerului Justiției observațiile sale în acest sens, nemulțumită de condițiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.
După bilanțul de marți al activității Poliției Române, Codruța Kovesi a declarat jurnaliștilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiției observațiile sale cu privire la carențele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, intrată marți în vigoare.
Potrivit legii, care a intrat în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicații pot da procurorilor date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informațiile.
Pe de altă parte, reținerea de date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Datele generate sau prelucrate în cadrul activității de furnizare a serviciilor de comunicații electronice, vor f puse la dispoziția autorităților competente (MIRA, Ministerul Public, SRI și SIE) în scopul utilizării în cadrul activităților de cercetare, de descoperire și de urmărire a infracțiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracțiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
Solicitarea autorităților privind transmiterea de date reținute în condițiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a președintelui instanței – căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală – dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracțiuni grave.
Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată și de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competență, în caz de urgență, prin ordonanță motivată, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia ordonanței anchetatorului în cel mult 48 de ore.
Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.
Ministerul Comunicațiilor are la dispoziție 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.