De la inginer pe șantier la Revoluție, Mircea Geoană devine la vârsta de 37 de ani ambasador în SUA, îl învinge în 2005 pe Ion Iliescu la șefia PSD, pe care o deține și astăzi, și devine, pe rând, candidat-primar, candidat-premier și candidat-președinte.
Biografia oficială a lui Mircea Geoană spune că acesta s-a născut în București, pe 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan, a fost cadru miliar, în timp ce mama sa, Elena-Iuliana, a lucrat ca inginer la ITB.
„Mircea Geoană și-a petrecut copilăria în cartierul Cișmigiu și anii adolescenței în cartierul Domenii din București și, în timpul vacanțelor școlare, la bunicii din Mischii și Craiova, județul Dolj”, se arată în biografia publicată pe pagina oficială de internet.
Geoană este căsătorit, de 24 de ani, cu Mihaela, de profesie arhitect, având împreună doi copii, Ana-Maria de 14 ani și Alexandru de 16 ani.
În 1982 a intrat la Liceul Sf.Sava din București, apoi a absolvit cursurile Facultății de mecanică din Politehnica București, iar în 1987 s-a înscris la Facultatea de Drept.
În 1992 a fost bursier Ecole Nationale d’Administration Paris, și-a luat doctoratul în economie mondială la ASE, iar în 1994 a absolvit cursul despre instituții democratice al NATO.
Profesional, Geoană și-a început activitatea ca inginer constructor în domeniul energetic, fiind în perioada Revoluției adjunct șef de brigadă la Energomontaj București.
În 1990 intră în corpul diplomaților și ocupă în MAE poziția de director al Direcției Afaceri Europene, în 1994 este numit director general pentru Asia, America Latină, Orientl Mijlociu și Africa, iar în 1995 este numit director pentru Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa.
Deține, între 1993 și 1995, funcția de purtător de cuvânt al MAE.
În februarie 1996, la vârsta de 37 de ani, Mircea Geoană este numit ambasador extraordinar în SUA, iar în 2000 obține rangul diplomatic de ambasador.
Cariera politică a lui Geoană se leagă de Guvernul Năstase, devenind membru al PSD în 2001.
Deține funcția de ministru de Externe și din această poziție candidează, în 2004, din partea PSD, la Primăria Generală a Capitalei, unde pierde în turul doi în fața lui Traian Băsesu.
După alegerile prezidențiale din 2004, câștigate de Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase, Mircea Geoană este ales președinte al PSD la Congresul din aprilie 2005, având câștig de cauză în fața lui Ion Iliescu.
Congresul extraordinar al PSD din decembrie 2006 îl reconfirmă ca președinte PSD, avându-l contracandidat pe Sorin Oprescu.
Congresul PSD din 2008 îl desemnează pe Mircea Geoană candidatul partidului la funcția de prim-ministru, în timp ce Consiliul Național din mai 2009 îl desemnează candidatul partidului la funcția de președinte.
La alegerile parlamentare din 2004 Geoană devine senator de Dolj și preia funcția de președinte al Comisiei de politică externă.
După alegerile parlamentare din 2008, intrarea PSD la guvernare alături de PDL îi oferă lui Geoană, senator ales în colegiul Dăbuleni, funcția de președinte al Senatului.
Dacă, în 2005, cineva s-ar fi hazardat, prin unele cercuri, să-i dea viață lungă lui Mircea Geoană ca președinte al PSD, darămite să-l vadă, într-un viitor nebulos, candidat cu șanse serioase la Președinție, ar fi fost privit cel puțin ciudat și suspectat cel puțin de naivitate.
În 2009, mai timid, mai pe față, se pariază și pe Mircea Geoană. Nu se poate spune că, în timp, Geoană n-ar fi gravitat sub o zodie norocoasă.
De exemplu, nu orice inginer ajunge, de la șantier și planșeta de proiectare, ambasador în Statele Unite și încă la o vârstă relativ tânără. După cum, nu orice ambasador, fie și în Statele Unite, este obligatoriu ministru de Externe.
A fost o vreme, însă, când povestea frumoasă a dat în coșmar: eșecul de la Primăria Capitalei. Momentul în care aspirantul la Cotroceni s-a lovit cu nasul de pământul neprimitor al politicii băștinașe. Și, ca să alunge demonii acestei realități, împrejurările, binevoitorii și voturile l-au făcut mai-mare peste PSD.
Nu orice candidat ghinionist la Primărie il detronează pe însuși Ion Iliescu. Întremat de la frecușuri și elongații și încrezător în steaua norocoasă ciclică, Mircea Geoană vrea să fie mai președinte decât este. După ce a făcut un stagiu de „numărul doi”, să culeagă la primăvară ghiocei de pe pajiștea de la Cotroceni.
Și pentru asta a luat țara la picior, în strădania de a fi, în mentaluri, al tuturor. A făcut pe prim-ministrul, căci asta sugerează discursul său cam aseptic. A înghițit în sec, călcându-și pe ambiții, susținându-l pe întâiul neamț al țării, Iohannis. A încercat să se recicleze la capitolul umanitate. S-a străduit să fie natural. Și a abordat inclusiv problema eternului feminin. Ba a scris si o carte. A pus totul la bătaie. Pentru că, acum, Geoană, supraviețuitorul, își joacă viitorul său politic.
Candidatul PSD la funcția de șef al statului are, împreună cu soția, un teren la Corbeanca, în Ilfov, și un apartament în centrul Capitalei, pe strada Uruguay. Terenul, în suprafață de o mie de metri pătrați, a fost cumpărat de soția sa, Mihaela, în 2001, iar apartamentul, moștenit de aceasta de la „rudele de gradul I”.
Cei doi dețin o mașină Volkswagen, cumpărată în 2001, și au o colecție de bijuterii, obiecte de artă și de cult evaluată la circa 11.500 de euro. Împreună, soții Geoană au nouă conturi bancare și un depozit la un fond de investiții, parte în România, parte în Statele Unite ale Americii, în care au aproximativ 200.000 de dolari și aproape 90.000 de lei.
Mihaela Geoană este președintele unei fundații și acționar la o firmă de arhitectură, astfel că, în 2008, conform declarației de avere a soțului ei, a obținut din aceste două calități circa 83.000 de lei. Acestor bani li se adaugă venitul soțului, senator, care, în 2008, a câștigat aproximativ 73.500 de lei.
Candidatul social-democrat la Președinție nu este acționar în nicio firmă, singurele sale funcții, cu toate neremunerate, fiind acelea de președinte al PSD, al Institutului Aspen România, președinte de onoare al Asociației George C. Marshall. În plus, Geoană este membru al Asociației foștilor elevi ENA și al Clubului Harvard România-Moldova.
