Există un site de sport usagoals.com, unde în orice secundă a zilei poți urmări orice transmisiuni sportive vrei, din orice sport și de pe oricare continent. Majoritatea evenimentelor beneficiază de transmisiuni paralele, astfel încât un meci poți să-l vezi fie pe un canal indian, fie american ori portughez. La „Europeanul” de fotbal de astă-vară erau și câte 29 de televiziuni preluate de site pentru același meci. Săptămânile trecute, am încercat chestia de două ori, cu meciuri românești din campionatul de fotbal românesc din România. Rezultatul? Canci! Ultima oară a fost la meciul Rapidului, de vineri. Imposibil. Transmisiunea fie se încărca vreo 4-5 minute, pentru ca apoi s-o ia de la capăt după 10-12 secunde de imagini live, fie nu pornea deloc, pe oricare din cele 3 transmisiuni paralele. Așa că n-am avut bucuria, desigur sadică, de a-l vedea pe Neluțu-Sabău-cel-trist încă mai trist decât este el în mod obișnuit. A trebuit, așadar, tot vineri, să mă mulțumesc cu hohotele de râs pe care mi le-au declanșat neisprăviții lui Dinamo la primul din cele două goluri. Vă mărturisesc că n-am mai râs cu lacrimi de la celebrul film „High Anxiety” al lui Mel Brooks de acum vreo 30 și ceva de ani. A fost mai întâi băiatul ăla din portă care a luat-o de tehui, hauhui, pe teren, în căutarea mingii care se lovise tot de el. Intrat în posesie, a crezut că a rămas singur pe toloacă, privind în zare către chestii numai de el știute. negrul ăla care depășise mult linia de fund a avut timp să se oprească, să revină la pas în teren, apoi să-i ia fraierului obiectul, după care, ca bonus, să-l mai dea și de vreo două ori cu dinții de gazon, din fentă. Ba încă și pe un fundaș care parcă era la înot sincron cu panarama de portar. Restul de driblinguri, șutul și golul au venit firesc pentru ca spectacolul să fie deplin orice echipă normală, condusă de oameni normali, a doua zi și-ar fi anunțat dizolvarea. Dinamo, desigur, nu. La Rapid, Neluțu și-a anunțat plecarea. La Dinamo, Dario – nu. După Neluțu, probabil că la Rapid va reveni știuta veselie, poate și performanța. La Dinamo, e bine așa cum este. Plecarea lui Dario ar aduce poate performanța. Dar nu-i mai importantă veselia spectatorilor?