Găsit nevinovat și achitat la Curtea de Apel, după ce, la Tribunal, i-au dat 12 ani de închisoare, pentru aceleași acuzații

Un tânăr în vârstă de 31 de ani din municipiul Suceava, trimis în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru că ar fi făcut parte dintr-o grupare de tineri care racola cărăuși de cocaină și heroină pentru relețele internaționale de trafic cu stupefiante, a fost găsit nevinovat și achitat de Curtea de Apel Suceava, după ce inițial, pentru aceleași acuzații, judecătorii de la Tribunalul Suceava l-au condamnat la nu mai puțin de 12 ani de închisoare.
Prima sentință prin care tânărul în cauză, Cătălin Constantin Anghelina, a fost condamnat a fost dată în ianuarie 2014, a doua, cea definitivă, de achitare, în urmă cu aproximativ trei săptămâni.
Faptul că magistrații celor două instanțe au dat soluții total diferite, mai ales că probele de analizat din dosar au fost aceleași, ne-a făcut să solicităm motivarea sentinței rămase definitivă pe 9 iulie a.c..
În acel dosar, pronunțarea dată de Curtea de Apel Suceava a evidențiat o interpretare diferită și în privința pedepselor date față de ceilalți 11 inculpați. Dacă instanța de fond, Tribunalul Suceava, i-a trimis la închisoare pe toți (inclusiv pe Anglelina) dându-le ani grei după gratii, de la 7 la 15 ani de închisoare, în apel, pedepsele au intrat la apă, doar patru persoane fiind trimise să-și execute pedepsele în penitenciar, cu condamnări reduse de la 15 la 5 ani, în cazul a doi dintre inculpați, sau de la 12 ani ori 7 ani, la 3 ani de închisoare, pentru ceilalți doi. Restul inculpaților au primit pedepse cu suspendare, între doi ani și șase luni de închisoare și trei ani.
Acuzațiile procurorilor
Toți cei 12 inculpați din acest dosar au fost trimiși în judecată în decembrie 2009 de procurorii DIICOT Suceava, fiind acuzați că au participat la racolarea a zeci de tineri cărăuși și la organizarea și finanțarea „excursiilor” acestora în străinătate.
O parte dintre inculpați au fost și ei, inițial, cărăuși, experiență în urma căreia au intrat în legătură directă cu dealeri internaționali de droguri.
Rețeta câștigurilor de zeci de mii de euro, prin racolarea de tineri în „sevraj” după bani, care să transporte stupefiante dintr-o țară în alta, au adus-o și la Suceava și, în numai câteva luni, au reușit să găsească zeci de cărăuși, tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani, proveniți, cu precădere, de la casele de copii.
Procurorii DIICOT susțineau în rechizitoriu că inculpații au organizat și finanțat în perioada decembrie 2008 – martie 2009 nu mai puțin de 16 transporturi de stupefiante. Pe lista țărilor în care au fost trimiși cărăușii de droguri a fost și China, fiindu-le promise la întoarcere sume între 3.000 și 4.500 de dolari SUA.
În afacerea „cărăușii” au fost implicați peste 100 de tineri suceveni, mulți dintre aceștia fiind prinși cu droguri pe teritoriul altor state și condamnați la închisoare acolo.
Motivarea achitării inculpatului Anghelina
Cătălin Constantin Anghelina a susținut că este nevinovat încă de la începerea procesului la Tribunalul Suceava. Judecătorii acestei instanțe i-au dat 12 ani de închisoare. La Curtea de Apel, inculpatul și-a menținut poziția și a solicitat să fie achitat.
Judecătorii au luat rând pe rând acuzațiile ce i se aduc inculpatului și probele anchetatorilor. Mai întâi că i-ar fi ajutat pe alți doi inculpați, George Ionuț Bleancă și Lucian Adrian Străchinariu, să racoleze tineri dispuși că facă transporturi de droguri, în schimbul unor sume de bani.
„În perioada februarie 2009 – mai 2009, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a organizat, împreună cu inculpatul Străchinariu, racolarea și îndrumarea a trei persoane, cetățeni români, în vederea efectuării unor transporturi de droguri de mare risc (heroină sau cocaină) pe relația Europa de Vest – America de Sud și retur”, susțineau procurorii DIICOT.
Judecătorii de la Curte au adus în discuție declarația unuia dintre inculpați, Bleancă, care susține că Anghelina, deși a fost prezent la întâlnirile prin care s-a negociat transportul unui cărăuș, nu a participat și nu știa nimic de acest lucru. Mai mult, inclusiv cărăușul, întrebat în instanță dacă inculpatul Anghelina a fost implicat efectiv în racolarea sa și în transportul de droguri pe care l-a făcut, a răspuns negativ.
Procurorii și-au susținut acuzarea și cu o convorbire telefonică interceptată între inculpații Bleancă și Anghelina.
Discuție interceptată pe 30 martie 2009:
„Bleancă: Da
Anghelina: Mai sunt doi.
B.: Încă doi în afară de ăsta, nu ?
A.: Da, da.
B.: Apăi îl lăsăm pe ăsta deoparte deocamdată.
A.: Na, bine.
B.: Da?
A.: Apăi hai. Și când se întâmplă?
B.: Păi vreau și eu pașapoartele să le văd.
A.: Nu-ți dau nimic. Eu vreau bani.
B.: Și eu ce …. mea vrei să-i trimit la ăla? Ce vrei să-i trimit? Poză cu mine?
A.: Și cu mine, dacă vrei.
B.: Na bine, hai”
În rechizitoriu, procurorii arată că persoana evidențiată în dialog cu apelativul „ăsta” este cărăușul la racolarea căruia a participat și Cătălin Constantin Anglelina.
Însă judecătorii nu au fost de aceeași părere: „Nicio altă probă nu susține această afirmație, context în care curtea nu îi va da valența conferită de procuror. În acest context, și cum alte probe în susținerea acuzării nu au fost identificate, comiterea acestui act material nu va fi reținută în sarcina inculpatului” (n.r. – Anghelina Cătălin Constantin).
A doua acuzație. Judecătorii: „Probele nu sunt concludente”
Procurorii DIICOT l-au mai acuzat pe Anghelina că a fost implicat și în racolarea unui alt cărăuș, care a fost trimis în Brazilia să preia o cantitate de droguri, anchetatorii arătând că însuși inculpatul l-a condus la gară pe respectivul cărăuș. Acesta din urmă a dat o declarație la notar în ianuarie 2015 prin care susținea că Anghelina nu a avut nici o legătură în racolarea sa.
„Mijloacele de dovadă administrate nu conduc la concluzia, fără vreo urmă de îndoială, că inculpatul ar fi avut o astfel de contribuție (…) Celelalte mijloace de probă indicate de parchet nu sunt concludente și utile în susținerea participării inculpatului la comiterea acestui act material, chiar și în ipoteza în care se acceptă că avea cunoștință despre acțiunile viitoare ale transportatorului, în condițiile în care nu relevă o implicare efectivă a sa în luarea deciziei ori ducerea ei la îndeplinire. Așa fiind, acest act material al infracțiunii nu va fi reținut în sarcina sa”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Suceava.
A treia acuzație reținută în rechizitoriu în sarcina inculpatului Anghelina este că, în aprilie 2009, a fost implicat în racolarea unui alt cărăuș.
Judecătorii arată că în probele anchetatorilor (declarații ale martorilor, inculpaților) nu se face nici o referire la Cătălin Constantin Anghelina.
Și în acest caz, cărăușul cu pricina a susținut în fața instanței că nu îl cunoaște pe Anghelina și, mai mult, că nu a transportat droguri la solicitarea vreunei persoane din România.
Drept urmare, și acest act material nu a fost reținut în sarcina lui Anghelina.
Judecătorii: Anghelina știa de afacerea cu cărăuși, însă procurorii nu au probat implicarea sa
Judecătorii Curții de Apel Suceava mai arată în motivarea lor că inculpatul Anghelina știa de afacerea cu cărăușii, situație care reiese din mai multe convorbiri telefonice interceptate, inclusiv cea cu inculpatul Bleancă, prezentată anterior, în care discuțiile vizează și o pretinsă sumă de bani. Însă, apreciază magistrații care l-au achitat pe Cătălin Constantin Anghelina, nu se poate stabili în concret că acea sumă de bani ar fi fost din activitatea de racolare și nici nu s-a putut stabili contribuția lui Anghelina în această afacere.
„Ceea ce însă acuzarea nu a probat este implicarea sa (n.r.-a inculpatului Anghelina), în orice mod, în racolarea, îndrumarea ori asigurarea de resurse financiare persoanelor – cărăuși în legătură cu care s-a dispus trimiterea lui în judecată. În acest context, nu se poate statua că a aderat la sau a sprijinit vreo asociere constituită în vederea comiterii de infracțiuni, în limitele ce i se impută prin actul de acuzare. Potrivit art. 99 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, având dreptul de a nu contribui la propria acuzare. Alin. 2 al art. 4 din același act normativ stipulează că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerilor organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului. Același principiu este consacrat și de alin. 2 al art. 103, care prevede că se dispune condamnarea inculpatului «atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă»”, se mai arată în motivarea sentinței dată de Curtea de Apel Suceava.
„Inculpații au demonstrat totodată că au înțeles să-și schimbe atitudinea în sensul respectării legii”
Judecătorii Curții de Apel Suceava explică și de ce au considerat că trebuie reduse semnificativ pedepsele aplicate inculpaților de prima instanță, Tribunalul Suceava, care, repet, i-a trimis pe toți cei 12 inculpați după gratii (doi dintre inculpați au primit câte 15 ani de închisoare, alți șase s-au ales cu condamnări de 12 ani fiecare, doi au primit zece ani de închisoare, iar alți doi, 7 ani de închisoare).
La instanța de apel, un inculpat a fost achitat (Anghelina) și doar patru au fost condamnați la închisoare, doi pentru cinci ani, doi pentru trei ani, în timp ce restul de șapte inculpați au primit pedepse cu suspendare (între doi ani și șase luni și trei ani).
Judecătorii Curții au avut în vedere, potrivit motivării, faptul că între sentința din 29 ianuarie 2014 și cea din 9 iulie a.c. au intervenit modificările legislative concretizate la intrarea în vigoare a Noului Cod penal, prin care limitele de pedeapsă la infracțiunile reținute în acest dosar au fost reduse. Totuși, noua legislație penală prevede, în cazul concursului de infracțiuni așa cum a fost cazul în acest dosar, fiecare inculpat fiind acuzat de cel puțin două infracțiuni, adăugarea obligatorie și a unui spor de pedeapsă, caz în care pedepsele ar fi fost mai mari decât cele stabilite de Tribunal.
Instanța a făcut un „mixt” din vechiul și noul cod penal, considerând că se impune „reglementarea care în ansamblu conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat”.
Judecătorii au ținut cont și de circumstanțele atenuante judiciare ale inculpaților, care, până la data comiterii infracțiunilor au avut un comportament adecvat în societate, iar o parte dintre ei au recunoscut și regretat acuzațiile.
„Prin probele depuse la dosar în acest sens, inculpații au demonstrat totodată că au înțeles să-și schimbe atitudinea în sensul respectării legii, întemeindu-și familii și obținând venituri pe căi licite. În plus, faptele au fost comise cu circa 6 ani în urmă, interval de timp în care au putut conștientiza pe deplin consecințele cantonării lor în sfera ilicitului penal”, arată judecătorii.