Localitățile în care există beneficiari de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) ar trebui să aibă la dispoziție, concomitent, și forță de muncă pentru prestarea diverselor activități în folosul comunității. Ca de exemplu, curățenia pe domeniul public, curățarea șanțurilor și nivelarea drumurilor, văruit pomi, îngrijirea spațiilor verzi etc. Chiar dacă la nivel național județul Suceava este spre coada clasamentului la numărul de asistați social, anual se plătesc milioane de euro, cu titlu de ajutor social. Conform datelor de la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, numărul de asistați a crescut constant, la fel ca și sumele plătite acestora. În anul 2015, numărul mediu de beneficiari din județ a fost de 7.426 de familii, care au primit echivalentul a aproape 4,7 milioane de euro (21,113 milioane lei). În 2016, au fost 7.712 familii beneficiare de VMG, cărora li s-a plătit echivalentul a 6,198 milioane de euro (27,89 milioane lei), iar în primele 6 luni ale acestui an plățile s-au ridicat la echivalentul a 3,27 milioane de euro (14,74 milioane de lei), iar numărul de familii beneficiare de VMG a crescut la 8.009. Cele mai multe dosare pentru VMG sunt la Dolhasca – 516, Valea Moldovei – 459, Pătrăuți – 375 și Baia – 313, iar la polul opus sunt Gălănești – un dosar, Siminicea – trei, Coșna – trei, Horodnic de Jos – patru. În 13 localități sunt 10 sau mai puțin de 10 dosare de ajutor social.
Primar Isepciuc: ”Sunt foarte, foarte mulțumit de activitatea lor”
Pentru a primi acești bani, asistații social trebuie să presteze lunar 16 ore/membru de familie în folosul comunității, dar de-a lungul timpului mulți au învățat să apeleze la tot felul de metode pentru a ocoli munca. La Pătrăuți, unde în 2016 s-au plătit ajutoare sociale de 1,697 de milioane lei (echivalent cu 377.120 de euro), primarul Adrian Isepciuc a decis, în luna iunie a acestui an, că cine nu muncește nu mai primește bani. A renunțat la șefii de echipă desemnați din rândul asistaților și și-a desemnat consilierul personal, Cornel Havrisciuc, să se ocupe de această activitate. La început nu a fost luat în serios, dar când a afișat, la jumătatea lunii iunie, lista cu cei care nu mai primesc ajutor social, lucrurile s-au schimbat. ”Erau unii învățați doar să încaseze, nu să și presteze ore de muncă. La jumătatea lui iunie, am pus lista cu cei care au pierdut ajutorul. Vreo 70 de persoane. Jumătate dintre ei au venit și au recuperat, au mai rămas pe listă 32. În iulie, prezența la muncă a fost de 100%. Sunt foarte, foarte mulțumit de activitatea lor”, ne-a declarat, ieri, primarul.
În fiecare zi, o echipă face curățenie în zona centrală, iar alte echipe sunt distribuite în diferite puncte din sat. Cum marea majoritate a asistaților fac parte din comunitatea de romi, o parte dintre lucrări, inclusiv curățenia, se efectuează și în cartierul lor, Moldoveni. ”Am modernizat 1,4 km de drum comunal, iar indicatoarele le-au montat ei. Au montat coșuri de gunoi în comună, au lucrat la construit podețe, pentru că printre ei sunt și buni meseriași. Primăria a cumpărat materialele și ei au asigurat manopera”, a spus primarul de Pătrăuți.
Garofița Răscol primește pentru familia ei, formată din 11 persoane, un ajutor social de 700 de lei. Pentru acești bani au de efectuat 81 de ore de muncă în folosul comunității. De cele mai multe ori, ea este cea care vine să le efectueze. ”Facem orele, că dacă nu venim la lucru nu ne dă ajutorul social. Și e normal să venim, că ne place să avem o comună frumoasă. Noi suntem romi curați, ne place să fie curățenie și la noi în cartier și facem și acolo”, ne-a spus femeia.
O bună parte dintre romii din Pătrăuți muncesc din greu pentru a nu deveni asistați social
Nu toți cei aproximativ 2.500 de romi din Pătrăuți sunt beneficiari de ajutor social. Mulți dintre cei până în 40 de ani au fost și au muncit din greu în străinătate și, cu banii câștigați, și-au construit gospodării frumoase la ei în cartier, pe fostul imaș. Marius Hariga a plecat cu soția, în 2009, în Italia la lucru. Ne spune că în România nu a avut un serviciu niciodată, are doar șapte clase, dar în Italia a învățat să lucreze în construcții și a muncit pe șantier 8 ore/zi. Din 2010 a început să-și ridice o casă, în cartierul în care s-a născut. ”Noi suntem romi doar cu numele, nu vorbim și nu știm limba. Nici părinții noștri nu știu. Suntem oameni civilizați. Suntem români, vorbim românește”, ne spune Marius. De câteva luni a devenit tată și, împreună cu soția, s-a întors acasă, dar crede că va pleca din nou pentru că nu vede prea multe oportunități aici, în sensul că munca pe șantier este cel puțin la fel de grea ca în Italia, dar banii primiți sunt mult mai puțini. Vrea să-și finalizeze gospodăria, să-și dea copiii la școală și să le asigure un trai civilizat, să-și poată construi un drum corect în viață, să nu fie dependenți de ajutor social.
Nu poți să treci prin cartierul romilor din Pătrăuți fără să nu-ți atragă atenția casa lui Niculai Solomon Feraru. Curtea mare cu gazon îngrijit, brăzdat de patru șiruri de trandafiri și vesele cârciumărese, cu discreți pitici de grădină pe margine, curățenia impecabilă te fac să te oprești fără să vrei, curios să vezi proprietarul. Niculai are 48 de ani și a lucrat ultimii 17 ani în Spania, în construcții. Alți 14 ani a muncit la fostul CPL (combinatul de prelucrare a lemnului) din Suceava. Anul trecut, soția lui a decis să se întoarcă acasă, iar acum două luni s-a întors și el: ”M-am îmbolnăvit și nu mai pot munci pe șantier. Lucrez, că doar nu pot sta degeaba, dar nu mai am puterea de înainte”.
Niculai, Marius și încă vreo câteva sute de romi din Pătrăuți muncesc din greu și își câștigă cinstit existența. Cartierul pe care l-au dezvoltat la marginea pădurii din comună arată compatibilitatea deplină a locuitorilor săi cu munca.