Șanse minime de a rămâne pe piață pentru firmele mici care exploatează lemn

Firmele mici de pe Valea Bistriței care exploatează și prelucrează lemn au șanse minime să supraviețuiască pe piața de profil. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat ieri că singura posibilitate de a face față concurenței pentru micii întreprinzători din localitățile din această zonă este să se asocieze și să facă investiții substanțiale în tehnologia de exploatare și prelucrare a lemnului. Acest lucru este dificil de realizat, pe de o parte din cauza lipsei de capital, iar pe de altă parte din cauza orgoliilor care anihilează tendința de asociere a firmelor românești. „Exploatarea lemnului se face prin licitații, pe o piață concurențială deschisă și transparentă. Cele două mari firme străine care operează în Suceava, Holzindustrie Schweighofer și Egger, au randament foarte mare, au inclusiv centrale electrice, iar randamentul le permite să crească prețul de achiziție a lemnului. Firmele mici au nevoie de investiții substanțiale pentru a face față concurenței”, a afirmat prefectul, care a mai precizat că din acest an cele două companii austriece nu mai au nici un fel de facilități economice.
Întrebat care va fi viitorul zonei de munte și ce surse de bani ar putea avea oamenii care trăiesc în localități precum Broșteni, Holda sau Stulpicani după falimentul firmelor care exploatează bușteni, prefectul Sinescu a răspuns: „turismul și produsele tradiționale”. „Este o zonă foarte frumoasă, cu un potențial turistic extraordinar. Acesta este viitorul. Pentru lemn au nevoie de investiții și de capital”, a mai spus Florin Sinescu.
Holzindustrie Schweighofer a achiziționat anul trecut 23% din volumul de buștean exploatat în Suceava
De cealaltă parte, cel mai mare jucător pe piața lemnului din județ, Holzindustrie Schweighofer, intenționează să-și dezvolte afacerea. Potrivit reprezentanților Holzindustrie Schweighofer, anul trecut compania a achiziționat, direct și indirect, de la Regia Națională a Pădurilor și de la alți proprietari din județul Suceava, un volum de 600.000 mc buștean, adică 23% din volumul total exploatat, iar din județul Neamț 130.000 mc buștean, ceea ce reprezintă 10% din volumul total exploatat. Firma nu face exploatare în pădure și nici transport de bușteni, ci lucrează cu firme locale pe aceste segmente.
„Compania noastră colaborează cu acele firme de exploatare cu care am avut o relație comercială îndelungată, de la începutul înființării fabricii din Rădăuți, care respectă legislația silvică în vigoare și care dovedesc capacitate tehnică și financiară în vederea executării integrale a contractelor încheiate cu noi. Până la această dată avem peste 700 de furnizori de lemn și servicii de exploatare, doar pentru fabrica din Rădăuți”, ne-au informat reprezentanții Holzindustrie Schweighofer.
Capacitatea anuală de procesare la fabrica Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți este de 1,4 milioane mc, din care peste 600.000 mc din import, restul provenind din județele Suceava, Neamț, Bacău, Iași, Vaslui, Botoșani, Harghita, Maramureș și Bistrița-Năsăud. Pentru următorii ani și-a planificat să mărească volumul importurilor la peste 1 milion de metri cubi de buștean pe an.
Măsurile protecționiste pentru micii producători, apreciate ca „neinspirate”
Întrebați asupra perspectivelor pe piața lemnului, din punctul lor de vedere, reprezentanții firmei austriece ne-au declarat că datele Eurostat arată „o agresivitate din ce în ce mai mare a firmelor exportatoare de buștean brut către China, lucru probat de volumul actual de peste 400.000 mc/an care se exportă către această piață”, iar în ceea ce-i privește, Holzindustrie Schweighofer va importa cantități însemnate de buștean din Polonia, Rusia, Belarus, Bulgaria, care se adaugă celor peste 600.000 mc care se importă la momentul actual din Ucraina.
„Ținând cont de aspectele mai sus menționate, vedem o restructurare importanta a pieței interne din România în următorii cinci ani. Nu putem estima ce va însemna în mod precis această restructurare; noi doar am observat un factor semnificativ, anume exportul de buștean neprocesat”, consideră conducerea companiei.
Eventuale măsuri protecționiste ale statului pentru micile firme românești sunt apreciate de reprezentanții Holzindustrie Schweighofer ca „neinspirate”. „A existat o asemenea intervenție în trecut, prin anii 1998-2000, respectiv se aloca o cotă firmelor mici cu o capacitate de exploatare de până în 1.000 mc/an. Timpul a dovedit că a fost o măsură total neinspirată, neputându-se face un acces transparent și nediscriminatoriu al tuturor agenților economici la resursa de masă lemnoasă existentă”, au mai precizat ei.