Forme grave de rujeolă în județ, care au necesitat terapie intensivă

Numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în județul Suceava de la începutul acestui an a ajuns la 19 și unele dintre acestea s-au manifestat cu complicații grave, care au necesitat terapie intensivă. Directorul adjunct al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a declarat că cel mai recent caz de îmbolnăvire a fost la un copil în vârstă de 10 luni din Vicovu de Sus, nevaccinat, care a prezentat complicații respiratorii foarte grave.
“Rujeola evoluează cu forme grave, cu complicații respiratorii, în general, la copiii mici, de aceea nu înțelegem ezitarea, în continuare, a multor părinți care refuză să-și vaccineze copiii. Toți cei 19 copii îmbolnăviți sunt nevaccinați, unii au vârsta mai mică de 9 luni, dar o parte dintre ei ar fost probabil protejați dacă și contacții lor familiali erau corect vaccinați”, a afirmat dr. Zorescu.
Medicul a solicitat părinților și medicilor de familie să ia în serios vaccinarea antirujeolică a copiilor, mai ales în zona din apropierea graniței cu Ucraina, subliniind că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a emis, vineri, o atenționare de călătorie referitoare la apariția de noi focare de rujeolă în țara vecină, inclusiv în regiunea Cernăuți.
Numerele de telefon de urgență pentru românii care călătoresc în Ucraina
În atenționarea de călătorie se precizează că Centrul de Sănătate Publică al Ministerului Sănătății din Ucraina a informat că, în primele două săptămâni din 2018, s-au înregistrat 1.285 de cazuri de rujeolă, dintre care 856 copii și 429 adulți, iar cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunile Ivano-Frankivsk: 275, Cernăuți: 274, Transcarpatia: 194 și Odessa: 157.
“Conform datelor statistice furnizate de autoritățile de resort din Ucraina, în 2017 au fost înregistrate 4.782 de cazuri de rujeolă – 1.292 adulți și 3.490 copii în 24 de regiuni din Ucraina, cele mai multe cazuri fiind depistate în regiunea Ivano-Frankivsk: 1.344, Odessa: 1.256 și Transcarpatia: 637. Începând cu luna septembrie 2017, instituțiile locale abilitate au demarat o campanie intensivă de vaccinare a minorilor”, se menționează în atenționarea de călătorie emisă de MAE.
În documentul respectiv se arată că recomandarea medicală a specialiștilor constă în verificarea statusului vaccinal pentru rujeolă/antecedentele de boală și, dacă este cazul, vaccinarea antirujeolică cu minim două săptămâni înainte de efectuarea călătoriei. De asemenea, se recomandă evitarea adunărilor și a locurilor publice, unde boala se poate răspândi ușor.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Kiev: +380445009932, +380445009934 și +380445009935, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ucraina: +380936252717; Consulatului General al României la Cernăuți: +380932709260; Consulatului General al României la Odessa: +380955412788; Consulatului României la Solotvino: +380682140918.
Peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani mor anual din cauza rujeolei, în țările fără programe de vaccinare extinse populațional
Adjunctul DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a reamintit că prima doză de vaccin ROR se administrează copiilor începând cu vârsta de 9 luni și se repetă la vârsta de un an.
Din păcate, procentul copiilor vaccinați antirujeolic în județul nostru se menține scăzut, la doar 60 la sută din totalul copiilor catagrafiați și asta în ciuda campaniilor pro-vaccinare derulate de autorități. La procentul scăzut de vaccinare în România s-a ajuns prin concursul mai multor factori, de la lipsa vaccinului, în urmă cu câțiva ani, până la campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizații sau persoane publice și lipsa de informare corectă a părinților etc. Pentru o bună protecție, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.
Statisticile arată că în țările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populațional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenței anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 și 1200 cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe și indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenției prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.